Placerea lui Eugen Simion de a dialoga cu scriitori, români si straini, este considerabila si, fapt plin de semnificatie, primul sau interviu i 1-a luat lui Marin Preda, in 1967, dupa aparitia celui de al doilea volum al „Morometilor“. Aflat, intre anii 1970 si 1973, ca lector de limba si literatura româna la Paris IV, [...]

O obsesie maladiva tradeaza tema lunii martie a.c. din „Romania literara“: „Romania în eternitate“. N-o spun eu, ci d. Andrei Cornea într-un articol intitulat chiar asa, O obsesie maladiva, în care scrie: „Este sau va fi «Romania în eternitate»? Ma întreb uneori de ce ne tot framantam cu asemenea probleme. Nu-i asta tocmai – insistenta [...]

„Pentru ca literatura nu poate exista daca nu spune tot adevarul“ (Al. Soljenitîn) Stiinta literara, ca si cea a clasificarii, nu a fost foarte generoasa cu specia romanului politic. Desi este o sintagma consacrata si usor recognoscibila, desi defineste o realitate literara îndeajuns de coerenta, desi are o anume consistenta si densitate în literatura lumii, [...]

În vremuri triste ori incerte, pline de revolutii si schimbari violente de regimuri, cu crize economice si morale fara sfârsit, cu inundatii catastrofale si cutremure de pamânt devastatoare, Europa a început sa cânte cu însufletire si entuziasm „Oda bucuriei“, finalul apoteotic din Simfonia a IX-a a marelui surd ales anume ca sa fie imnul noii [...]

Un factor de mare si crescânda neliniste a unor importanti scriitori de la sfârsitul secolului trecut era accelerarea fortata a destramarii societatii agrare. Mari scriitori ca Marin Preda, D. R. Popescu, Augustin Buzura, George Balaita, Fanus Neagu si altii presimt si descriu în cartile lor decesul satului românesc si stingerea sub coasa timpului nerabdator – [...]

Despre rolul împrejurarilor în care aparea, în 1971, „Imposibila întoarcere“ a lui Marin Preda scrie Gabriel Dimisianu în rubrica sa „Lecturi libere“ din „România literara“: „Istoricul literar trebuie sa le ia în considerare ca si, de altfel, oricare cititor de astazi al cartii. Cine le ignora nu cred ca o va întelege în toate semnificatiile [...]

Cartea ce urmeaza este de mai multe ori atipica. Mai intâi este o carte vorbita, nu scrisa si elaborata pe indelete, cum sunt toate celelalte. In al doilea rând nu este in totalitate opera celui care semneaza pe coperta si, in mod sigur, el nu este nici unicul narator, nici personajul central al discursului. In [...]

… Noi nu zicem ca se invata limba româna dupa clasici, dar sustinem ca ea se intelege mai bine. Nu numai limba vorbita ca atare – ci si modalitatea de scriere a ei: literatura clasica ofera, si aici, solutii. Iata, de pilda, accentul. Notarea lui in scris – mai ales atunci când este semnificativ – [...]

Recitesc dupa mai mult de 30 de ani de la aparitie „Marele singuratic“ (in vederea reeditarii lui in colectia „Biblioteca pentru toti“ scoasa de „Jurnalul National“) si ce constat? Ca lectura merge, intâi, greu, si ca, atunci când vine vorba de lumea satului, verva naratorului creste subit si stilul epic capata fluenta. Stilul redevine meticulos, [...]

Mai zilele trecute un cunoscut îmi spunea ca trebuie sa ne schimbam reperele, daca vrem sa rezistam sau sa ne adaptam vremurilor. N-a apucat sa-mi explice concret la ce repere se referea si nici cum anume sa facem schimbarea asta. Ideea era ca nu poti face fata in zilele noastre cu bagajul de valori si [...]