<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Cultura &#187; international</title>
	<atom:link href="http://revistacultura.ro/nou/tag/international/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://revistacultura.ro/nou</link>
	<description>Revista Cultura</description>
	<lastBuildDate>Thu, 09 Feb 2012 19:33:01 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.1.3</generator>
		<item>
		<title>„New Scientist“: Glume pentru morocanosi. Mecanismele umorului</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9enew-scientist%e2%80%9c-glume-pentru-morocanosi-mecanismele-umorului/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9enew-scientist%e2%80%9c-glume-pentru-morocanosi-mecanismele-umorului/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 25 Feb 2010 11:58:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura ideilor]]></category>
		<category><![CDATA[Daniel Elkan]]></category>
		<category><![CDATA[Dean Mobbs]]></category>
		<category><![CDATA[definirea glumei]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[presa internationala]]></category>
		<category><![CDATA[revista „New Scientist“]]></category>
		<category><![CDATA[simtul umorului]]></category>
		<category><![CDATA[studii despre ras]]></category>
		<category><![CDATA[umor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=1645</guid>
		<description><![CDATA[De ce unele glume sunt pentru anumiti oameni extrem de amuzante in timp ce pe altii ii lasa cu totul reci? Raspunsul pe care Daniel Elkan incearca sa-l ofere intr-un articol din revista „New Scientist“ pleaca de la conditiile care definesc o gluma. Cea mai importanta conditie este aceea a existentei unei incongruente intre doua [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9enew-scientist%e2%80%9c-glume-pentru-morocanosi-mecanismele-umorului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„The Chronicles of Higher Education“: Multitasking. Câte lucruri puteti face in acelasi timp?</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9ethe-chronicles-of-higher-education%e2%80%9c-multitasking-cate-lucruri-puteti-face-in-acelasi-timp/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9ethe-chronicles-of-higher-education%e2%80%9c-multitasking-cate-lucruri-puteti-face-in-acelasi-timp/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 18 Feb 2010 03:28:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[calculator]]></category>
		<category><![CDATA[Clifford I. Nass]]></category>
		<category><![CDATA[David Glenn]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[internet]]></category>
		<category><![CDATA[multitasking]]></category>
		<category><![CDATA[presa internationala]]></category>
		<category><![CDATA[Stanford University]]></category>
		<category><![CDATA[The Chronicles of Higher Education]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=1545</guid>
		<description><![CDATA[Ar trebui sa fie interzise laptop-urile in salile de cursuri din universitati? Sufera persoanele care indeplinesc in mod obisnuit mai multe activitati simultan sau care trec rapid, in fata calculatorului, de la o fereastra la alta de un deficit de atentie, fata de cei care se concentreaza pe o singura activitate? Sunt doua intrebari de [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9ethe-chronicles-of-higher-education%e2%80%9c-multitasking-cate-lucruri-puteti-face-in-acelasi-timp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„Greater Good“: Binefacerile bataii pe umar;  Compasiunea &#8211; un dat biologic</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9egreater-good%e2%80%9c-binefacerile-bataii-pe-umar-compasiunea-un-dat-biologic/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9egreater-good%e2%80%9c-binefacerile-bataii-pe-umar-compasiunea-un-dat-biologic/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 04 Feb 2010 06:43:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura ideilor]]></category>
		<category><![CDATA[altruism]]></category>
		<category><![CDATA[compasiune]]></category>
		<category><![CDATA[Dacher Keltner]]></category>
		<category><![CDATA[egoism]]></category>
		<category><![CDATA[Greater Good]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[presa internationala]]></category>
		<category><![CDATA[„Instinctul compasiunii“]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=1375</guid>
		<description><![CDATA[Egoismul e o trasatura mai puternica decât altruismul si raul din oameni e mai puternic decât binele &#8211; sunt prezumtii vechi de când lumea, carora multi dintre noi tindem sa le dam crezare. Cercetarile stiintifice recente demonstreaza, insa, conform lui Dacher Keltner, profesor de psihologie la University of California, ca sentimente precum compasiunea si marinimia [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2010/02/%e2%80%9egreater-good%e2%80%9c-binefacerile-bataii-pe-umar-compasiunea-un-dat-biologic/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Le Monde diplomatique: Jena de a mai fi poet</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/le-monde-diplomatique-jena-de-a-mai-fi-poet/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/le-monde-diplomatique-jena-de-a-mai-fi-poet/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Jan 2010 21:47:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[interesul publicului]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[Le Monde diplomatique]]></category>
		<category><![CDATA[Obstination de la poésie]]></category>
		<category><![CDATA[poetul francez Jacques Roubaud]]></category>
		<category><![CDATA[poezie]]></category>
		<category><![CDATA[presa internationala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=1227</guid>
		<description><![CDATA[In ultimul numar din „Le Monde diplomatique“, poetul francez Jacques Roubaud investigheaza migrenele serioase ale unui gen iesit aproape din contemporaneitate: genul liric. „Obstination de la poésie“, articolul semnat de Roubaud trimite, contrar titlului care induce o oarecare impresie de vitalism si rezistenta a genului, spre concluzii destul de sumbre: poezia, asa cum e ea [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/le-monde-diplomatique-jena-de-a-mai-fi-poet/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Foreign Policy: Haiti &#8211; un dezastru nenatural</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/foreign-policy-haiti-un-dezastru-nenatural/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/foreign-policy-haiti-un-dezastru-nenatural/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Jan 2010 21:19:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[Foreign Policy]]></category>
		<category><![CDATA[François Duvalier]]></category>
		<category><![CDATA[haiti]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[Jean-Bertrand Aristide]]></category>
		<category><![CDATA[lovitura de stat haiti]]></category>
		<category><![CDATA[presa internationala]]></category>
		<category><![CDATA[regim de teroare haiti]]></category>
		<category><![CDATA[Republica Dominicana]]></category>
		<category><![CDATA[Republica Haiti]]></category>
		<category><![CDATA[un dezastru nenatural]]></category>
		<category><![CDATA[„Papa Doc“]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=1266</guid>
		<description><![CDATA[Haiti a fost, de-a lungul istoriei sale de 200 de ani, una dintre cele mai nefericite tari ale emisferei vestice. Cutremurul din 13 ianuarie 2010, care a pus la pamânt mare parte din capitala republicii, Port-au-Prince, a fost doar unul din marile dezastre care au lovit in ultima jumatate de secol republica din Caraibe. Joshua [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/foreign-policy-haiti-un-dezastru-nenatural/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„The Chronicle of Higher Education“ &#8211; Studiile aprofundate umaniste &#8211; la ce bun?</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/%e2%80%9ethe-chronicle-of-higher-education%e2%80%9c-studiile-aprofundate-umaniste-la-ce-bun/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/%e2%80%9ethe-chronicle-of-higher-education%e2%80%9c-studiile-aprofundate-umaniste-la-ce-bun/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 20 Jan 2010 21:38:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[Asocia]iei Americane de Studiul Istoriei]]></category>
		<category><![CDATA[doctorat in statele unite]]></category>
		<category><![CDATA[doctoratele umaniste]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[Thomas Benton]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=1161</guid>
		<description><![CDATA[Persepctiva unui masterat sau a unui doctorat în disciplinele umaniste, urmat într-o universitate americana, este tentanta pentru multi absolventi de studii umaniste, atât din Statele Unite, cât si de aiurea, din lume. Câte sanse îi ofera însa un asemenea program unui student pentru a-si gasi un loc pe piata muncii? Foarte putine sanse reale de [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/%e2%80%9ethe-chronicle-of-higher-education%e2%80%9c-studiile-aprofundate-umaniste-la-ce-bun/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„The Telegraph“ &#8211; Primii 10 ani ai secolului XXI. Apetitul pentru apocalipse</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/%e2%80%9ethe-telegraph%e2%80%9c-primii-10-ani-ai-secolului-xxi-apetitul-pentru-apocalipse/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/%e2%80%9ethe-telegraph%e2%80%9c-primii-10-ani-ai-secolului-xxi-apetitul-pentru-apocalipse/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 13 Jan 2010 21:29:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=1092</guid>
		<description><![CDATA[„Pentru mine, regizorul-cheie al perioadei nu a fost nici Lars von Trier, nici Michael Haneke, ci Roland Emmerich, maestrul filmelor de mâna a doua de la Hollywood“, scrie Toby Young intr-un articol recent din „The Telegraph“ despre obsesiile apocaliptice din primul deceniu al secolului XXI. „In doua filme, The Day After Tomorrow si 2012, Emmerich [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2010/01/%e2%80%9ethe-telegraph%e2%80%9c-primii-10-ani-ai-secolului-xxi-apetitul-pentru-apocalipse/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„The Telegraph“ &#8211; Sfaturi pentru cumparaturi.  Omul preistoric din dvs.</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9ethe-telegraph%e2%80%9c-sfaturi-pentru-cumparaturi-omul-preistoric-din-dvs/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9ethe-telegraph%e2%80%9c-sfaturi-pentru-cumparaturi-omul-preistoric-din-dvs/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 23 Dec 2009 22:55:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[cumparaturi de craciun]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[internationala]]></category>
		<category><![CDATA[obisnuinte de cumparare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=959</guid>
		<description><![CDATA[Universitatile occidentale ne-au obisnuit sa ne lamureasca, prin studii cât se poate de serioase, cele mai derizorii aspecte ale vietilor noastre. De pilda, un studiu realizat de profesorul Daniel Kruger de la Universitatea din Michigan, citat de „The Telegraph“, ne arata de ce barbatii si femeile nu se inteleg, când merg impreuna la cumparaturi de [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9ethe-telegraph%e2%80%9c-sfaturi-pentru-cumparaturi-omul-preistoric-din-dvs/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„World Affairs“ &#8211; Inapoi la Turnul Babel</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9eworld-affairs%e2%80%9c-inapoi-la-turnul-babel/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9eworld-affairs%e2%80%9c-inapoi-la-turnul-babel/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Dec 2009 12:46:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[limba engleza]]></category>
		<category><![CDATA[moartea limbilor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=851</guid>
		<description><![CDATA[-  universalitatea limbii engleze - „Moartea limbilor se desfasoara mai rapid decât disparitia speciilor“, scrie John McWhorter in revista „World Affairs“. Dintre cele 6.000 de limbi existente in prezent, peste o suta de ani vor mai ramâne, cel mai probabil, doar 600. Intrebarea e daca acest lucru reprezinta sau nu o problema. „Sa presupunem ca [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9eworld-affairs%e2%80%9c-inapoi-la-turnul-babel/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„More intelligent life“ &#8211; De ce se cearta femeile</title>
		<link>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9emore-intelligent-life%e2%80%9c-de-ce-se-cearta-femeile/</link>
		<comments>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9emore-intelligent-life%e2%80%9c-de-ce-se-cearta-femeile/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 10 Dec 2009 15:36:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura mozaic]]></category>
		<category><![CDATA[Emily Gould]]></category>
		<category><![CDATA[Gould]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[STUDIU STATISTICI FEMEI]]></category>
		<category><![CDATA[„More intelligent life“]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/nou/?p=748</guid>
		<description><![CDATA[Pentru ce se cearta femeile? De obicei, femeile sunt cei mai cruzi critici ai altor femei, este premisa de la care pleaca Emily Gould intr-un eseu din revista „More intelligent life“. Oare de ce stau lucrurile asa, se intreaba scriitoarea? Gould ia ca exemplu lumea literara, si cruzimea pe care o arata femeile-critici-literari care scriu [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://revistacultura.ro/nou/2009/12/%e2%80%9emore-intelligent-life%e2%80%9c-de-ce-se-cearta-femeile/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

