Titlul articolului este justificat de imprejurarea ca, de-a lungul timpului, m-am mai pronuntat de doua ori, cu diferite ocazii, asupra baladei. De asta data, interventia mea este prilejuita de comentariul dlui Eugen Simion (Cultura, nr. 10 (315)/15 martie 2011, p. 9) la eseul dlui Nicolae Breban „Istoria dramatica a prezentului. Aventurierii politicii românesti“, Editura Muzeului [...]

Placerea lui Eugen Simion de a dialoga cu scriitori, români si straini, este considerabila si, fapt plin de semnificatie, primul sau interviu i 1-a luat lui Marin Preda, in 1967, dupa aparitia celui de al doilea volum al „Morometilor“. Aflat, intre anii 1970 si 1973, ca lector de limba si literatura româna la Paris IV, [...]

Citind romanul lui Ion Vianu „Amor intellectualis“, aparut în 2010 la Polirom (cartea anului, în opinia mea, dar nu numai a mea), mi-am reamintit sfatul profesorului de Gramatica comparata de la Universitatea din Iasi, Theofil Simenschy (1892-1968), reputat sanscritolog, autorul unui monumental „Dictionar al întelepciunii“ (1100 de pagini), cuprinzând sase mii de cugetari în original [...]

D. TEPENEAG in dialog cu  EUGEN SIMION Eugen Simion: D. Tepeneag, nu-i prima oara când dialogam impreuna. Sper sa putem face si in viitor acest lucru, in ciuda faptului ca nici tu, nici eu nu suntem specialisti in acest tip de comunicare. Dar, ca si in alte situatii, placerea si priceperea apar pe masura ce [...]

Prima remarca pe care as face-o lucrarii „Polemica Paulescu: stiinta, politica, memorie“ este aceea ca titlul lucrarii nu corespunde continutului ei. O polemica înseamna confruntarea unor puncte de vedere diferite. Or, lucrarea respectiva are pe coperta doi autori (Peter Manu si Horia Bozdoghina), temeinic încadrati de amplul studiul introductiv al lui William Totok, lung (14 [...]

In „Salonul literar“ de la Odobesti, redactorul sef al publicatiei vrâncene, Culita Ioan Usurelu, semneaza un interviu exceptional cu acad. Eugen Simion. De ce si in ce sens „exceptional“? Interviul, respectiv raspunsurile criticului si istoricului literar sunt exceptionale prin accentul coplesitor de normalitate si firesc pe care il contin. Ca sa reiau titlul unei excelente [...]

Forma a „reciclarii“, în 3 octombrie 1968, a vechii „Gazete literare“ ce traduce titlul revistei sovietice cu acelasi nume, „România literara“ din anii care au urmat si pâna în 1990 s-a impus decisiv si definitiv în peisajul cultural si în istoria literaturii contemporane mai cu seama, daca nu în primul rând, gratie unei echipe solidare [...]

Cartea ce urmeaza este de mai multe ori atipica. Mai intâi este o carte vorbita, nu scrisa si elaborata pe indelete, cum sunt toate celelalte. In al doilea rând nu este in totalitate opera celui care semneaza pe coperta si, in mod sigur, el nu este nici unicul narator, nici personajul central al discursului. In [...]

Generatia literara a saizecistilor a beneficiat de prestatia surprinzator (si salutar) de moderna si de matura, dupa o epoca de dogmatism ideologic si estetic, a unor critici – Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Valeriu Cristea, Lucian Raicu – pe care îi caracterizam într-un articol despre primul (si) ca performeri ai naratiunii de idei si ai portretisticii, [...]

Ioan Mihai Cochinescu, Ambasadorul, editia a doua, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 2010, 384 p. La reeditare, „Ambasadorul“ confirma laudele primite din partea Monicai Lovinescu si a lui Eugen Simion in 1991. Conceput ca parabola anticomunista, romanul nu are nevoie, pentru a-si justifica insemnatatea, de cunoasterea contextului politic de dinainte de 1989. A pierdut o dimensiune [...]