Marin Mincu, „Polemos: duelul cu idei“, editie ingrijita, prefata, note si comentarii de Bogdan Cretu, Bucuresti, Editura Compania, 2011, 480 p. Ca sa devina critic, istoric literar sau cercetator, un comentator de carti se vede nevoit sa-si aseze amprenta asupra câtorva zone, sa devina referinte bibliografice, fiind, in acest sens, urmasii lui Tudor Arghezi („un [...]

– O suta de ani de la nasterea lui George Ivascu – In numarul 7 al „Jurnalului literar“, aparut la Iasi, in 1939, G. Calinescu semna o prezentare intitulata „Doi tineri“. Era vorba de George Ivascu si de Al. Piru. Calinescu prevedea ca primul „va fi un jurnalist in sensul superior, creator, al cuvântului, un [...]

O cercetare foarte riguroasa asupra primei etape a eminescologiei (abia nascânde) e – deocamdata singura carte a lui Iulian Costache – „Eminescu. Negocierea unei imagini“ (2008). E un exercitiu de blow up prin care iese la iveala cea mai veche „imagine“ despre Eminescu, cea a „contemporanilor poetului“ (unii având sau presimtind valoarea poetului, altii neavând [...]

Sociolog de formatie (si vocatie, dupa cum se va dovedi), Mihai Dinu Gheorghiu a început prin a face critica literara, fiind unul dintre cei mai activi si remarcabili cronicari din generatia ’80. Traseul lui Mihai Dinu Gheorghiu duce de la critica literara la studiul si investigatia sociologice, într-o mutatie perceptibila de accent pe parcursul primelor [...]

Cronicarul emblema al „Convorbirilor literare“ pentru perioada ’70-90, Al. Dobrescu a profesat de la bun început o critica de nerv, iute si transanta, cu verva polemica si vocatie disociativa. Foiletonist cu pasiune si temperament, net si definitiv în judecati, el si-a strâns productia de cronicar în trei volume intitulate provocator „Foiletoane“. Cel dintâi e dedicat [...]

Citind romanul lui Ion Vianu „Amor intellectualis“, aparut în 2010 la Polirom (cartea anului, în opinia mea, dar nu numai a mea), mi-am reamintit sfatul profesorului de Gramatica comparata de la Universitatea din Iasi, Theofil Simenschy (1892-1968), reputat sanscritolog, autorul unui monumental „Dictionar al întelepciunii“ (1100 de pagini), cuprinzând sase mii de cugetari în original [...]

Daniel Cristea-Enache, Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stanescu, prefata de Alex. Stefanescu, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2010, 128 p. Recitindu-mi textele pe care le-am scris pana acum despre volumele de cronici ale lui Daniel Cristea-Enache, mi-am dat seama ca nu as avea mare lucru de „revizuit“. Cred si în clipa de fata ca [...]

Nu-ncape vorba ca Flaubert va fi fost mai degraba cinic decât serios atunci când a dat celebra-i definitie a cartii: „intotdeauna prea groasa“. Dar in cazul lui Andrei Terian („G. Calinescu. A cincea esenta“, Editura Cartea Româneasca, 2009) lucrurile sunt literal adevarate – ba chiar exagerat adevarate (notele singure ar fi facut de o carte [...]

În tânarul Pompiliu Constantinescu, speranta de urmas a lui Lovinescu, acesta a remarcat întâi de toate „probitatea intelectuala, senzatia irecuzabila a unei constiinte literare inflexibile, punct initial al autoritatii critice“. Acestor calitati intuite de la început, Lovinescu le adauga apoi, pe masura ce personalitatea discipolului se dezvolta pe firul unei manifeste independente, „obiectivitatea atitudinii, ponderatia [...]

Pregatindu-si, prin 1968, editia celor cinci volume din „Pagini de critica literara“, Vladimir Streinu îsi punea opera sub semnul „militantismului estetic“. Considerat în epoca „arbitrul elegantei critice“, nu doar pentru stilul în acelasi timp delicat si raspicat, ci si pentru atitudinea constant echilibrata, fara partizanatul niciunui exces, Streinu face parte din a treia „generatie postmaioresciana“, [...]