Tradiţie şi noutate în artele textile

Un articol de LUIZA BARCAN

Din generaţia de artişti vizuali formaţi în deceniul nouă al secolului trecut la Academia de Arte din Bucureşti se distinge ca personalitate aparte, dar şi printr-o remarcabilă activitate artistică, pedagogică şi de cercetare, Anna Maria Orban, absolventă în 1996 a secţiei de Arte Textile, în prezent lector univ. dr. în cadrul aceleiaşi instituţii, redenumite Universitatea Naţională de Arte, la Departamentul de Arte Textile, Facultatea de Arte Decorative şi Design.
Rândurile ce vor urma sunt prilejuite mai ales de un eveniment special din biografia artistei. Cu puţin timp în urmă, în cadrul unei expoziţii prestigioase, Trienala Internaţională de Arte Textile de la Szombathely/ Ungaria, aflată în 2015 la a cincea ediţie, Annei Maria Orban i s-a decernat premiul Trienalei, la categoria „Steag”, una dintre cele cinci secţiuni ale salonului. Desigur, nu e primul premiu din cariera sa şi, cu siguranţă, nici ultimul, dar un astfel de eveniment reprezintă, totodată, un bun prilej de recapitulare a etapelor parcurse, a realizărilor obţinute, ca pas premergător unei noi etape. Şi ce se poate spune fără nici o umbră de îndoială despre Anna Maria Orban este că n-a stat niciodată pe loc, nu s-a complăcut în autosuficienţă ci, cu un spirit viu şi iscoditor, a încercat să cunoască cât mai mult şi să se perfecţioneze continuu. Mai există o dimensiune a personalităţii artistei ce merită să fie consemnată. Niciodată nu s-a preocupat doar de sine. Generaţii întregi de studenţi au fost formate de ea, în sensul deplin al termenului. Anna Maria Orban se numără printre foarte puţinii pedagogi artişti de pe la noi care nu se consideră într-o permanentă concurenţă cu discipolii. Dimpotrivă, cu o generozitate remarcabilă, ea şi-a îndrumat până acum studenţii nu doar între pereţii atelierului, cum se întâmplă, din păcate, cel mai adesea, ci mai ales dincolo de aceştia, fiindcă menirea artistului este să comunice prin creaţia sa cu publicul spectator, iar aceasta este, în sine, o ştiinţă care se deprinde.
Ca să-şi călăuzească studenţii prin universul complex al artelor vizuale contemporane, Anna Maria Orban încearcă să fie la curent, în permanenţă, cu tot ce este nou ca instrument de lucru, ca tehică şi tehnologie, dar şi ca informaţie. Noile media care sunt astăzi la îndemâna artistului vizual coexistă cu mijloacele clasice de expresie în demersul pedagogic al Annei Maria Orban, dar şi în creaţia personală. În întreaga activitate de până în prezent a artistei decoratoare se distinge şi accentul pus asupra bagajului cultural pe care trebuie să îl deţină orice creator serios, indiferent de domeniul de activitate. Nu putem să nu remarcăm interesul său constant pentru cunoaşterea tradiţiei şi deprinderea tehnicilor specifice în domeniul artelor textile, în studiile dedicate domeniului (Anna Maria Orban a susţinut o strălucită teză de doctorat cu titlul Tapiseria flamandă – studiu estetic asupra compoziţiei şi ornamentaţiei), în activitatea pedagogică şi în propriile lucrări. Pe de altă parte, computerul, cu facilităţile oferite în zilele noastre, constituie şi el un instrument de lucru, adaptat cerinţelor şi exigenţelor obţinerii unei creaţii vizuale convingătoare din punct de vedere ideatic şi estetic, un instrument de care artista se foloseşte cu discernământ.
O reală contribuţie o aduce Anna Maria Orban în studierea şi utilizarea genului numit Fiber Art şi a formelor sale particulare de manifestare, precum textilul ambiental, tapiseria parietală, minitextilul sau wearable art („arta purtabilă”). În acest sens, după obţinerea titului de doctor în arte vizuale, Anna Maria Orban şi-a continuat activitatea de cercetare, urmând, între 2011-2013, Şcoala postdoctorală a Academiei Române, în cadrul proiectului Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. La finalul şcolii postdoctorale, artista a publicat un proiect de cercetare ştiinţifică individuală intitulat Amprente culturale în arta fibrelor (Fiber Art).
Activitatea artistică propriu-zisă a Annei Maria Orban se reflectă convingător în cele cinci expoziţii personale din România şi de peste graniţe deschise până în prezent, în numeroasele participări la expoziţii de grup, la saloane naţionale şi internaţionale, dar şi în premiile obţinute fie pentru arte textile (Premiul I al Trienalei de Tapiserie, Uniunea Artiştilor Plastici din România, în 1998), fie pentru ilustraţie de carte (Premiul National pentru Carte bibliofilă – ilustraţie, Emil Botta, Nu călcaţi florile, în 2003) sau gravură (Diploma de onoare a juriului, Bienala Internaţională de gravură „Iosif Iser”, în 2009). De asemenea, în anul 2011, artista a primit Premiul de excelenţă pentru anul 2010 al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.
Creaţia Annei Maria Orban abordează, aşadar, mai multe genuri, mai multe tipuri de exprimare, preocuparea faţă de artele textile rămânând, totuşi, predominantă. Ca artistă a secolului XXI ce se foloseşte de toate mediile, ea propune spre receptare lucrări care cu adevărat pot fi considerate, din punct de vedere al tehnicii de execuţie, mixed media. Cu un accent special acordat decorativului, ancorat în sugestiile venite din feluritele tradiţii care au traversat epocile până în contemporaneitate, lucrările Annei Maria Orban sunt, pe de o parte, citate preluate în spirit postmodern, pe de altă parte structuri vizuale profund originale ce incită la reinterpretări şi revalorificări ale moştenirii tradiţei în artele textile. Compoziţiile sale pe felurite suporturi, de la cele clasice la cele contemporane, poartă amprenta unei viziuni personale, acum uşor de recunoscut prin luxurianţa detaliului, eleganţa arabescului şi cromatica bine controlată, astfel încât să provoace privirea, dar în acelaşi timp să-şi suscite, şi din punct de vedere intelectual, receptorii.
Voi încheia asumându-mi deplin afirmaţia că tipul de abordare artistică al Annei Maria Orban poate avea cu adevărat pretenţia noutăţii, fiindcă, în cele din urmă, punând într-un dialog continuu tradiţia cu postmodernitatea, artista creează noi structuri vizuale ce valorifică fondul tehnic şi cultural al trecutului în forme care aparţin cu acuitate prezentului.

textile

Comentariile sunt inchise.

epaper instructiuni_epaper