Badante – un cuvânt nou în vocabularul românesc

Un articol de DIANA CRISTEV

 

Doresc să semnalez apariţia cărţii Badante per sempre (Badante pentru totdeauna) de Ingrid Beatrice Coman, Rediviva edizioni, Milano, 2015, prezentată la 23 octombrie la Festivalul Internaţional Bookcity de la Milano. Editura Rediviva oferă cititorilor italieni şi români colecţii bilingve cu intenţia de a promova valorile literaturii române, precum şi pe autorii români care trăiesc în Italia. O literatură care reflectă realităţi din ambele ţări exprimând rezonanţele emotive şi punând în discuţie aspecte ale societăţii contemporane. În această perspectivă, ultima carte semnată de Ingrid Beatrice Coman, scriitoare de origine română afirmată în Italia, poate fi considerată urmarea cărţii sale precedente, Satul fără mămici (Il villaggio senza madri), dedicată copiilor rămaşi în grija rudelor din ţară.
Dar care este semnificatul termenului şi cine este ea, la badante? Cuvântul indică mai degrabă funcţia şi nu persoana, o prezenţă familiară în realitatea cotidiană din Italia, o figură prin excelenţă feminină (cuvântul nu are corespondent la masculin), care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanelor aflate în situaţia de a avea nevoie de însoţitor permanent. Badante, cuvânt ce nu figurează încă în dicţionare, dar intrat în vocabularul românesc în virtutea faptului că desemnează o ocupaţie deschisă în special femeilor, reprezentând o amplă ofertă de locuri de muncă. Cartea a cărei eroină exercită această activitate nu este numai o secvenţă a trăirilor protagonistei, ci solicită interesul cititorului prin analiza motivelor şi a dinamicilor unei munci dificile şi complexe a cărei importanţă ar trebui recunoscută, deoarece mai mult, poate, decât alte forme de colaborare, presupune calităţi umane deosebite.
Aşa cum sugerează şi titlul, în succesiunea de experienţe ce susţin firul epic, figura badantei apare în dimensiunea universală a femeii cu vocaţia ei genetică pentru protecţie şi generozitate – tema centrală a cărţii – care înalţă statutul acestei munci adesea desconsiderată, relansând astfel un alt aspect al feminităţii, acela al puterii de a reîncepe mereu de la capăt înnodând firele afecţiunii, stimulentelor şi înţelegerii. Bogată în semnificaţii potenţiale, cartea evidenţiază, fără să o facă în mod explicit, adevărata valoare a comunicării afective (dincolo de cunoaşterea unei limbi străine), care convinge, inspiră încredere şi izbuteşte să învingă singurătatea celor destinaţi să fie încredinţaţi unei persoane străine; şi tocmai această capacitate afectivă apropie, deschizând posibilitatea dialogului şi a comunicării. În evoluţia acestor relaţii, de multe ori nu lipsite de dificultăţi, învinge tenacitatea „acelei numeroase şi invizibile armate de femei“ ce luptă pe două fronturi: „…între greutăţile întâmpinate cu prezenţa lor în Italia şi cele cărora trebuie să le facă faţă cu absenţa lor de acasă“. Evenimentele se desfăşoară cu alternanţa permanentă între veştile ce sosesc din ţară şi comentariul celui ce a trăit în prima persoană acea realitate. Cititorul va găsi o serie de situaţii în care problemele existenţiale ridicate de repetatele schimbări sunt reformulate în funcţie de noile experienţe.
Aş vrea să subliniez şi unele teme mai generale/ actuale, aparent depărtate unele de altele, dar în realitate apropiate de două elemente pe care le au în comun: dialogul între persoane diverse şi întoarcerea la altruism, la valorile general-umane. Badantele, devenite figuri importante în panorama umană şi socială a Italiei, prin calităţile personale de a transmite seninătate vârstei nesiguranţelor, tipice copiilor şi bătrânilor, şi-au câştigat stima şi au lăsat urme de neşters în viaţa celor asistaţi şi a familiilor acestora. De mare impact socio-cultural, cartea lansează ideea împărtăşirii experienţelor de viaţă care privesc contactul direct între persoane. Datorită legăturii stabilite pe parcursul unui drum făcut împreună, legătură ce stă la baza activităţii lor, badantele se află in „linia intâi“ a procesului de integrare, fiindcă raportul direct între persoane implică un schimb de valori şi obiceiuri, sacrificii şi beneficii care conduc la creşterea personalităţii prin confruntarea cu alte realităţi. Această formă de colaborare, faptul că s-au pus la încercare într-o ţară străină unde se vorbeşte o altă limbă, le deschide drumul de întoarcere acasă, încrezătoare în capacităţile de exprimare a propriilor potenţialităţi.    n

Comentariile sunt inchise.

epaper instructiuni_epaper