Mavrocordat şi primul roman neogrec

Un articol de ***

Nicolae Mavrocordat, Răgazurile lui Filotheos, Ediţie bilingvă, Editura Omonia, Bucureşti, 2015, 264 p.+8 p. ilustraţii color. Text, introducere, note şi indice: Jacques Bouchard. Cuvânt-înainte: K. Th. Dimaras. Traducere din greacă şi franceză, note suplimentare şi bibliografie: Claudiu Sfirschi-Lăudat

 

Nicolae Mavrocordat (1680-1730), domn al Moldovei (1709-1710, 1711-1715) şi al Ţării Româneşti (1715-1716, 1719-1730), primul domn fanariot, a fost unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai Iluminismului timpuriu. „Principe înţelept, rafinat literat, poliglot şi luminat“, rămâne în istoria literaturii neoelene ca un „stilist al limbii culte şi moralist potrivit cu spiritul moderniştilor“ (Jacques Bouchard). A cultivat mai multe genuri, de la tratate filosofice la lucrări eseistice sau versuri. Impresionantă rămâne opera sa epistolografică. Între scrierile sale un loc aparte ocupă proza Răgazurile lui Filotheos, care vede acum prima dată lumina tiparului pe pământul pe care a fost scrisă.
Publicată pentru prima oară în 1800, Răgazurile lui Filotheos, lucrarea pe care principele Nicolae Mavrocordat a început să o scrie în timpul exilului forţat de la Sibiu, în 1716, a trebuit să aştepte 189 de ani pentru a fi republicată într-o ediţie critică şi tradusă pentru întâia dată într-o limbă străină de elenistul canadian Jacques Bouchard, în 1989. Socotită prima încercare de roman din literatura neogreacă, scrierea lui Mavrocordat a îmbrăcat acum haine româneşti şi îl îndeamnă pe cititor la o plimbare prin Constantinopol, un prilej tocmai bun pentru a face o comparaţie între Orient şi Occident prin prisma ideilor iluministe. Ediţia românească reia introducerea, textul critic, notele şi indicii editorului canadian, cărora le adaugă note suplimentare şi o bibliografie selectivă, cu scopul de a răspunde atât curiozităţii publicului larg, cât şi interesului cercetătorilor pentru o perioadă mai puţin cunoscută a literelor greceşti în spaţiul românesc.
Alături de aparatul critic al versiunii greceşti, întocmit de profesorul canadian Jacques Bouchard, neostenit cercetător al operei lui Nicolae Mavrocordat, ediţia românească recent apărută cuprinde un Cuvânt-înainte semnat de istoricul literar K.Th. Dimaras, un amplu studiu introductiv, note şi indice aparţinând îngrijitorului ediţiei, Jacques Bouchard. Traducerea, din greacă şi franceză, a fost realizată de Claudiu Sfirschi-Lăudat care, aşa cum mărturiseşte, a optat „pentru claritate şi modernitate“, încercând să obţină „un text literar autonom“. Traducătorul a elaborat totodată note suplimentare şi o bibliografie cuprinzând, pe lângă operele şi ediţiile operei lui N. Mavrocordat, cele mai recente studii dedicate autorului.
Prezenta ediţie, în elegante condiţii grafice, cu opt pagini de ilustraţii color, s-a bucurat de sprijinul domnului Vasileios Chrelias, unul dintre cei mai statornici şi dinamici promotori ai literaturii neoelene în România. Eforturile editurii au fost susţinute şi de firma Plori Capital & Consulting şi de domnul Gerasimos N. Vergotis.

Comentariile sunt inchise.

epaper instructiuni_epaper