Internetul, ajutor sau inamic

Un articol de Florentina Ţărînă

Pentru majoritatea indivizilor, sursa cea mai importantă de informaţii este Internetul. În definitiv, societatea modernă se caracterizează exact prin acest lucru, prin faptul că ea îşi prelungeşte existenţa în mediul virtual. Fie din cauză că este la îndemână, fie din cauză că este uşor de utilizat, Internetul a devenit răspunsul oricărei întrebări. Acum câţiva ani, dacă ai fi avut nevoie de un răspuns la o întrebare, ai fi căutat în cea mai apropiată bibliotecă. Acum, totul se rezumă la conectarea la un dispozitiv cu acces la Internet şi la tastarea întrebării într-o căsuţă a unui motor de căutare. Şi, într-adevăr, Internetul pare să aibă răspunsurile la toate întrebările noastre. Dar ce facem atunci când acceptăm tot ceea ce ni se oferă aşa cum este şi uităm să mai gândim?

Internetul se caracterizează prin faptul că îmbină textul cu imaginea şi cu sunetul. Prin această combinaţie a celor trei forme de discurs informaţia devine mai atractivă şi mai uşor de asimilat de consumatori. În plus, această formă creează un tip de lectură nou, care se bazează pe o delăsare şi pe o lipsă de atenţie. Omul aşteaptă ca textul să fie sintetizat dinainte, să fie redus ca dimensiuni şi cât mai concentrat. Acest tip nou de text înlocuieşte deprinderea creierului uman de a parcurge texte lungi în totalitate şi scade nivelul de răbdare al cititorului în contextul în care el s-ar întâlni cu texte de dimensiuni mai mari. Faptul că omului i se oferă toate informaţiile deja sintetizate, gata de îngurgitat, are un impact bun pe timp scurt, omul fiind în stare să le asimileze rapid, însă pe termen lung tipul acesta de construcţie are un efect negativ asupra funcţiilor psihice, dar şi asupra construcţiei discursului şi a limbajului fiecărui individ.
În al doilea rând, Internetul se caracterizează prin faptul că deţine o cantitate imensă de informaţii, lucru care îl face să fie atât un ajutor de nădejde, cât şi un mare inamic. Orice întrebarea am avea, ea îşi poate afla rezolvarea printr-o simplă căutare pe Google. Numai că nu este totul atât de simplu pe cât pare. Orice căutare efectuată pe Internet are, de cele mai multe ori, mii şi milioane de răspunsuri, care mai de care mai diversificate. Motorul de căutare, la rândul lui, funcţionează ca un creier uman şi filtrează anumite rezultate după cum consideră el că l-ar putea ajuta pe utilizator. Problema este că, deşi filtrează aceste rezultate în funcţie de interesul utilizatorului şi în funcţie de diferiţi parametri, nu are toate funcţiile creierului uman şi nu poate decide care răspuns este corect şi care nu. Astfel că el oferă o multitudine de răspunsuri care nu sunt întotdeauna corecte. El lucrează, în definitiv, ţinând cont de unul dintre cele mai importante principii pragmatice, cel al sincerităţii. Fiind un program de calculator, el nu poate deduce dacă răspunsurile oferite sunt şi corecte. Multe pagini web nu sunt conduse de principiul sincerităţii, iar deţinătorii lor, pentru a avea cât mai multe vizualizări, le optimizează pentru a oferi mai multe rezultate la căutare. Pe de altă parte, avem un alt caz care ar trebui să ne afecteze mai mult: faptul că majoritatea oamenilor care postează pe diferite pagini nu sunt specializaţi în domeniile despre care vorbesc şi oferă informaţii eronate. Din păcate, dacă în prima situaţie putem observa singuri că nu se află pe acea pagină ceea ce căutăm, în cel de-al doilea caz, nu ne putem da seama dacă informaţiile pe care le primim sunt greşite sau false, în special în cazul în care nu suntem pregătiţi într-un astfel de domeniu. Pentru a înţelege mai bine la ce ne referim vom oferi ca exemplu paginile care oferă sfaturi pentru diferite probleme sau situaţii neplăcute din gospodărie. Existã o mulţime de pagini web care te învaţă cum să scapi de petele de pe haine sau de mirosul neplăcut din casă, însă cele mai multe nu sunt chiar atât de adevărate. Un alt caz este cel al paginilor de cultură generală de tipul celor ca Wikipedia. Majoritatea nu constituie surse sigure, iar pagina chiar menţionează acest lucru la început. Paginile acesteia sunt compuse de anumite persoane ale căror cunoştinţe nu sunt confirmate de un cont şi, de asemenea, ele pot fi schimbate de oricine după bunul plac. În acest fel, informaţia devine nesigură, iar consumatorul lor este bombardat cu numeroase informaţii care nu sunt filtrate de o conştiinţă supremă, el ajungând să le sintetizeze după cum consideră mai bine.
Pentru a nu încheia într-o notă atât de negativistă, trebuie să ne referim şi la un aspect pozitiv al Internetului. Aşa cum am afirmat, Internetul se caracterizează atât printr-o cantitate imensă de informaţii, cât şi, paradoxal, şi printr-un discurs destul de eliptic din punct de vedere lingvistic. Deşi aceste două caracteristici au un efect negativ asupra creierului uman şi a funcţiilor sale, dacă este ţinut în frâu şi dacă dozele de informaţii preluate de pe Internet nu sunt abuzive, consumul poate avea şi efecte pozitive. Unul dintre acestea este dezvoltarea unei capacităţi de sintetizare a informaţiei. Creierul uman ajunge astfel să lucreze precum un program de calculator. Ochii şi atenţia devin motoarele de căutare în cazul parcurgerii unui text, ele căutând, la fel ca un program, acele cuvinte-cheie de pe pagină şi transformând informaţia brută în conexiuni cu alte informaţii dobândite anterior. Deşi omul este capabil de acest lucru din momentul în care el a evoluat din maimuţă, capacitatea lui de a efectua acest proces s-a dezvoltat radical în ultimele decenii în urma contactului cu aceste forme tehnologice.
În concluzie, Internetul are atât efecte negative, cât şi pozitive asupra intelectului şi creierului uman. El creează diferite obişnuinţe în comportamentul uman, îl dezobişnuieşte de la simplul act de a gândi de unul singur şi de a deosebi ceea ce este adevărat de ceea ce este fals, îi alterează discursul şi limbajul, însă, într-o societate profund tehnologizată, Internetul este cel mai important mod de a rămâne conectat la ultimele descoperiri.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper