Grup statuar cu valize şi chitarişti bosumflaţi

Un articol de EDUARD DORNEANU

Sâmbătă 23 mai a avut loc la Viena finala concursului Eurovision 2015. Organizarea a fost ireproşabilă, iar transmisia TV şi sonorizarea, fără de cusur. Iată un scurt rezumat al concursului:
Slovenia a deschis concursul cu melodia Here for You interpretată de Maraaya. Greu de înţeles cum o astfel de melodie a putut câştiga selecţia naţională. Vocea penibil-agresivă a solistei nu a convins, iar show-ul scenic propus a fost la fel de modest ca melodia. Slovenia a obţinut 39 de puncte şi a ocupat locul 14.
Franţa a participat cu melodia N’oubliez pas interpretată de Lisa Angell. Dacă în ultimele ediţii ale Eurovisionului Franţa s-a făcut de râs, sâmbătă seara, Lisa Angell a fost la înălţime. Solista din Franţa are o voce încântătoare, iar melodia a avut mesaj, sensibilitate, ecou. Din păcate, Franţa a obţinut doar 4 puncte şi s-a clasat pe locul 25.
Israel a avut ca reprezentant pe Nadav Guedj, care a interpretat melodia Golden Boy. Am remarcat stilul dinamic, tineresc. Israel a primit 97 de puncte şi a ocupat locul 9.
Estonia a fost reprezentată de Elina Born şi Stig Rästa, care au interpretat melodia Good Bye to Yesterday. Bănuiesc că aceşti interpreţi nu au câştigat preselecţia naţională prin tragere la sorţi, totuşi „dialogul lor muzical“ a fost patetic şi neinteresant. Apreciez entuziasmul şi expresivitatea lor. Estonia a obţinut 106 puncte şi s-a clasat pe un nesperat loc 7.
Marea Britanie a propus prin trupa Electric Velvet un show antrenant. Melodia Still in Love with You părea că va prinde la publicul tânăr, dar rezultatul a fost mai mult decât modest: 5 puncte şi locul 24. Cred că vor trece mulţi ani până când Marea Britanie va primi voturi şi, implicit, puncte de la celelalte ţări participante.
Armenia a fost reprezentată de formaţia Genealogy, care a interpretat melodia Face The Shadow. Cei şase armeni au fost o prezenţă agreabilă, dar nu au reuşit să impresioneze în mod deosebit. Cele 34 de puncte primite le-au permis doar o clasare pe locul 16.
Lituania a participat cu melodia This time interpretată de Monika Linkyte şi Vaidas Baumila. Cei doi au dat impresia că se află la o petrecere de absolvire. Lituanienii au dansat, s-au sărutat şi au încercat cu disperare să fie spectaculoşi. Au primit 30 de puncte şi au ocupat locul 18, mult prea valoros faţă de ce au arătat pe scenă.
Serbia s-a prezentat cu melodia Beauty Never Lies interpretată de Bojana Stamenov. Solista sârbă are o voce foarte bună, dar în seara finalei a exagerat adeseori şi a părut forţată, explicită şi chiar comică. Poate o altă abordare a melodiei şi a show-ului ar fi adus mai mult decât cele 53 de puncte primite. Locul 10 obţinut de Serbia poate mulţumi chiar şi pe cel mai sceptic susţinător sârb.
Norvegia a propus, prin Mørland şi Debrah Scarlett, melodia A Monster like Me. Interpretarea splendidă a ridicat sala în picioare şi a dat speranţe fanilor norvegieni. Încă o dată Norvegia a participat la Eurovision cu o melodie despre care se poate vorbi la superlativ. Din păcate, votul popular a trimis Norvegia pe locul 8, obţinând doar 102 puncte.
Suedia a câştigat Eurovisionul cu melodia Heroes interpretată de Zelmerlöw. Cele 365 de puncte au fost mai mult decât suficiente pentru victoria Suediei. Este Heroes o melodie remarcabilă? Merită voturile şi atenţia iubitorilor muzicii? Poate că da, poate că nu. Melodia câştigătoare nu are nimic deosebit faţă de celelalte melodii clasate în top 10. Câţi dintre cei prezenţi în faţa televizoarelor îşi mai aduc aminte de Heroes? O melodie fără ecou este banală, indiferent de numărul punctelor şi reacţia pozitivă a criticilor de specialitate (în special a celor scandinavi).
Cipru a fost reprezentată de John Karayiannis cu melodia One Thing I Should Have Done. Cele 11 puncte primite au clasat Ciprul pe locul 22. Orice alt comentariu ar fi de prisos.
Australia a debutat în concursul Eurovision cu melodia Tonight Again interpretată de Guy Sebastian. Melodia a surprins, iar ecourile au fost pozitive. Tonight Again este o melodie dinamică, iar solistul a fost într-o formă de zile mari. Locul 5 obţinut în urma primirii a 196 de puncte este pe deplin meritat.
Belgia a uimit prin Loïc Nottet şi melodia sa Rhythm Inside. Rar am văzut la Eurovision un asemenea show reuşit. Loïc Nottet a surprins pe toată lumea, nu neapărat prin vocea sa, cât prin originalitate. Show-ul a fost memorabil. Belgia a primit 217 puncte şi s-a clasat pe locul 4.
Austria nu a primit puncte la această ediţie a Eurovisionului. Melodia I Am Yours a celor de la The Makemakes mi-a plăcut foarte mult şi m-aş fi aşteptat să îi văd clasaţi în top 3, nicidecum pe ultimul loc.
Grecia a fost reprezentată de Maria Elena Kyriakou care a interpretat melodia One Last Breath. Ideea ca solista elenă să cânte în engleză a fost absolut nefericită. În ciuda unei voci bune, One Last Breath a sunat ciudat, solista elenă nefiind chiar o cunoscătoare a limbii bătrânului Will. Grecia a obţinut 23 de puncte şi a ocupat locul 19.
Muntenegru a impresionat. Melodia Adio interpretată de Knez a fost interesantă, apropiată de ceea ce se poate numi şlagăr. Ca şi anul trecut, Muntenegru a avut în concurs o melodie ritmată, plină de culoare şi un show generos. Cu 44 de puncte, Muntenegru s-a clasat pe locul 13.
Germania a fost reprezentată de exotica Ann Sophie şi melodia Black Smoke. La fel ca Austria, melodia Gemaniei nu a primit puncte. Ce e drept, Black Smoke este o melodie monotonă, neinteresantă, iar interpretarea solistei germane a lăsat mult de dorit.
Polonia şi-a jucat şansa prin Monika Kuszynska şi melodia In The Name of Love. Deşi polonezii se aşteptau să obţină o clasare în top 3, cele 10 puncte sunt prea multe faţă de „performanţa“ vocală a solistei. În final, Polonia a ocupat locul 23.
Letonia a participat cu mari şanse de a accede în top 5. Melodia Love Injected interpretată de Aminata a plăcut şi a adus 186 de puncte. Poate că la o altă ediţie Love Injected ar fi obţinut o clasare mai bună, dar de data asta Letonia a trebuit să se mulţumească doar cu locul 6.
România, cu melodia De la capăt, a celor de la Voltaj, a primit pomana tradiţională: 35 de puncte care i-au clasat pe locul 15. Imediat după ce s-a încheiat concursul am întrebat câteva zeci de cetăţeni străini care au votat melodia favorită cum li s-a părut evoluţia românilor. Toţi au avut cam aceleaşi nedumeriri: nu au înţeles care a fost mesajul melodiei, nu au înţeles de ce chitariştii au stat nemişcaţi şi nu au privit către sală, nu au observat nimic special în „show-ul scenic“, nu le-a plăcut prezenţa pe scenă a valizelor şi mai ales nu le-a plăcut vocea solistului. Cred că atât timp cât la preselecţii cei din juriu nu sunt conectaţi la ce se întâmplă în muzica din afara ţării nu avem nicio şansă la o clasare onorabilă. Pentru juriu ar trebui ca limita de vârstă să conteze, nu de alta, dar tendinţele muzicale se schimbă de la an la an, iar trupele populare în România nu sunt neapărat o soluţie optimă pentru participarea la Eurovision. Dacă în opinia juriului preselecţiei naţionale, doi chitarişti bosumflaţi şi un solist care se chinuie să transmită un mesaj de neînţeles pot câştiga Eurovisionul, atunci şansele de victorie sunt zero. Până la urmă nu e suficient ca o trupă să dorească să transmită un mesaj lumii întregi, ci să aibă şi capacitatea de a duce la capăt o asemenea muncă sisifică.
Spania a surprins plăcut prin Edurne şi melodia sa Amanecer. Ca şi în cazul Austriei, votul popular a îndepărtat mult Spania de top 5. Cele 15 puncte au clasat melodia Amanecer abia pe locul 21.
Ungaria a fost reprezentată de Boggie, o trupă interesantă la prima vedere. Melodia Wars for Nothing este lipsită de strălucire, e un fel de colind cântat de tineri apatici. Cele 19 puncte primite au dus Wars for Nothing pe locul 20.
Georgia a participat cu o melodie interesantă, Warrior, interpretată de Nina Sublatti. Melodia are ceva din zona goth şi a entuziasmat publicul din sală. În final, Georgia a ocupat locul 11 deoarece a obţinut doar 51 de puncte, mult sub ce şi-a propus.
Azerbaijan a fost reprezentată de Elnur Huseynov care a interpretat melodia Hour of The Wolf. Cu doar 49 de puncte, Hour of The Wolf a ocupat locul 12, deşi toată lumea aştepta o clasare în top 10, cel puţin.
Rusia a intrat în concurs ca mare favorită. Melodia A Million Voices interpretată de Polina Gagarina era cotată foarte bine, dar în final cele 303 puncte primite au clasat-o pe locul doi. Ce a lipsit Polinei Gagarina pentru a câştiga? A fost prea patetică, Ţările Baltice prea puţine, iar concursul prea „scandinavizat’’.
Albania a fost reprezentată de Elhaida Dani care a interpretat melodia I’m Alive. Cele 34 de puncte primite au clasat această melodie insipidă pe locul 17.
Italia părea marea favorită. Toată lumea auzise de Il Volo, iar melodia lor, Grande amore, era deja un succes de top. Totuşi, votul regional şi „votul pe prietenii“ au adus italienilor doar 292 de puncte şi locul 3. Grande amore a fost poate singurul şlagăr sută la sută al concursului şi cred că e una dintre puţinele melodii prezente la Eurovision care va trece bariera timpului.
Eurovision 2015 a fost un concurs reuşit. Sper că la anul vom fi reprezentaţi în sfârşit de cineva care să placă şi cetăţenilor europeni. Închei aducând mulţumiri Moldovei pentru cele 12 puncte pe care reprezentanţii României le vor primi de la ei şi la anul. Ce ne-am face fără prieteni, nu-i aşa?

sunete

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper