Teme fundamentale în opera lui Augustin Buzura

Un articol de Mariana Criş

Viorica Gligor, Feţele adevãrului, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2014

Indubitabil, Augustin Buzura este o mare conştiinţă, atât literară, cât şi civică.

Înainte de Decembrie 1989, romanele sale erau adevărate iluminări asupra condiţiei noaste într-un regim totalitar. Analiza psihologică şi chiar sociologică întreprinsă de autorul romanului Refugii era o deşteptare din amorţeala intelectuală în care trăiam. Din acest motiv, cele şase romane scrise în perioada comunistă erau căutate şi citite cu nesaţ. În acea perioadă, Augustin Buzura era un reper. După evenimentele din Decembrie 1989, cel care s-a luptat cu cenzorii comunişti pentru fiecare cuvânt tipărit a înţeles că a sosit momentul să se implice plenar în viaţa culturală. Din acest motiv, a acceptat să conducă Fundaţia Culturală Română, reuşind, cu greu, să impună cultura noastră în spaţiul european şi nu numai. Dar a venit un moment când tot politruci comunişti l-au obligat să renunţe la proiectul cultural, pe care l-a patronat timp de mai bine de un deceniu. Însă nu a abdicat nici în acel moment şi a pornit-o la un drum greu şi plin de vicisitudini materiale pe cont propriu, reuşind să tipărească revista Cultura. Toată această sumară trecere în revistă a vieţii unui creator ne relevă un fapt care nu mai are nevoie de prea multe comentarii. Augustin Buzura este un romancier de talie universală şi un om de o moralitate şi o consecvenţă în actul cultural cum rar se poate întâlni azi în Europa Unită, pe care o clamăm cu ardoare fără să ştim prea multe despre ea. În tot acest timp, romancierul care şi-a luat în mâinile sale puternice destinul nu a abdicat de la menirea scriitorului. A publicat fresca Recviem pentru nebuni şi bestii şi tulburătorul roman Raport asupra singurătăţii.
Profesoara Viorica Gligor a publicat la Editura Scrisul Românesc, în colecţia Hermes, un itinerar monografic intitulat Feţele adevărului. Dimensiunea morală a romanelor lui Augustin Buzura. O carte care se adaugă celorlalte monografii dedicate autorului Feţelor tăcerii – şi i-am aminti pe Ion Simuţ şi Ruxandra Tudoreanu, cu Personajul dilematic la Augustin Buzura. Dincolo de caracterul uşor didactic al cărţii, în cele 136 de pagini, Viorica Gligor radiografiază întreaga operă romanescă şi jurnalistică a lui Augustin Buzura. Volumul debutează cu o amintire legată de un interviu pe care autoarea l-a realizat cu marele romancier. Aici intervine decorul pur uman în care Viorica Gligor l-a intervievat pe autorul romanului Absenţii. „Întâlnirea mult aşteptată a avut loc duminică, la ora 10. Cumpărasem, pentru orice eventualitate, un superb crin imperial, deşi nu ştiam absolut nimic despre viaţa privată a scriitorului. Când am sunat la uşa apartamentului din strada Spătarului, situată undeva în P-ţa Rosetti, mi-a deschis un bărbat împovărat parcă de o imensă oboseală fiinţială, dar senin şi zâmbitor“. A fost o întâlnire şi un dialog firesc, aşa cum Augustin Buzura ne-a obişnuit în toţi aceşti de ani când a „dat“ Clujul pe Bucureşti. Odată trecut acest prag al interviului, Viorica Gligor analizează pas cu pas opera romancierului, făcând apel la o bibliografie critică bogată şi reuşind să evidenţieze o linie, ca un fir roşu, care caracterizează romanele lui Augustin Buzura, începând de la debutul romanesc  (Absenţii, publicat în 1970) şi până la Drumul cenuşii, apărut în 1988. Este vorba despre moartea psihică. Totodată, autoarea evidenţiază, mai ales în romanele Refugii şi Drumul cenuşii, ambele făcând parte dintr-un proiectat ciclu Zidul morţii, maniera în care este privită femeia în aceste două romane care au şi personaje comune. Ioana Olaru, personajul central din Refugii, Victoria Opea, Sabin şi Helgomar David. Femeia nu mai este obiectul geloziei masculine, ci, deşi rănită şi agresată, ea se poate salva prin introspecţie.
Sigur, tematica romanelor lui Augustin Buzura scrise până în Decembrie 1989 vădea întâmplări ale unui sistem concentraţionar, însă dincolo de a această situare temporală, ele au un caracter de universalitate, pentru că analiza psihologică şi profunzimea cu care era privită realitatea pot fi valabile în orice sistem, care pune mai presus tirania decât libertatea. Acest fapt se poate vedea şi din Recviem pentru nebuni şi bestii, carte publicată în 1999 şi mult aşteptată de cititori. Acest roman este, în fapt, un rechizitoriu la adresa unei societăţi aflate în derivă atât din punct de vedere uman, cât şi economic. Autoarea acestei monografii este de părere că romanul „este o carte închinată vieţii, adevărată coexistenţă a contrariilor, îngemãnare tulburătoare a sublimului şi demonicului. Este foarte adevărat că Augustin Buzura este singurul romancier contemporan care a ridicat meseria de ziarist la nivel de simbol. Mărturie stau personajele Matei Popa din Recviem pentru nebuni şi bestii, Dan Toma din Feţele tăcerii şi Adrian Coman din Drumul cenuşii.
Cel mai recent roman, Raport asupra singurătăţii, publicat în 2009, este, în opinia Vioricăi Gligor, unul cathartic, pentru că „în centrul acestui roman este aşezată relaţia omului cu destinul şi moartea. Discursul narativ dobândeşte suflu tragic, cu atât mai mult cu cât protagonistul (n.n., medicul Robert Cassian) îşi problematizează fragilitatea, caută soluţii terapeutice împotriva singurătăţii, a angoaselor şi a eşecurilor“.
Dincolo de romanele sale, Augustin Buzura este şi un excelent editorialist, menire pe care şi-a asumat-o din 1965 până astăzi. Nimeni şi nimic nu scapă de privirea lucidă a lui Buzura. Neiertător cu prostia, ipocrizia, lichelismul, mizeria  – tare care se întâlnesc din plin în societatea noastră de azi –, editorialistul şi directorul revistei Cultura aşază realitatea sub lupa lucidităţii, privind-o cu realism şi cu precizia unui chirurg ce operează pe inima bolnavă a unei ţări ce este prinsă în chingile ruginite ale unor hoţi şi avizi de putere.
Cartea Vioricăi Gligor are o dublă importanţă. Pe de o parte, este o contribuţie la interpretarea operei lui Augustin Buzura, iar pe de altă parte, poate să însemne un instrument de a te invita, dacă nu ai făcut-o până acum, să cobori în universul romanesc, plin de sensuri şi simboluri, al unuia dintre cei mai importanţi autori ai literaturii europene de azi.

 

 

 

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper