Certaldo. Un mic secret literar din Toscana

 

Un oraş medieval, pe o culme de colină, pierdut în peisajul inconfundabil al Toscanei. Vii dispuse în pantă, chiparoşi, pâlcuri de copaci, drumuri şerpuitoare. Când am ajuns acolo, într-un noiembrie târziu, în spate se profilau, măreţi şi înzăpeziţi, munţii, în timp ce la poale era toamnă însorită, veselă şi colorată. Un contrast splendid, ca un peisaj dintr-o vedutta migălos compusă. Aceasta e însă o privelişte mai degrabă rară, pentru că nu prea des aerul Toscanei e aşa rarefiat, iar orizontul rămâne cel mai adesea ascuns în spatele unei perdele de aer dens, munţii nu se ghicesc nici măcar ca un contur fin în depărtare.
Certaldo nu e un loc necunoscut, pentru că nici o palmă de pământ din această parte a Italiei nu e necunoscută. Dar e departe de a fi un loc pe atât de umblat ca alte aşezări din Toscana. De vină sunt vecinătăţi celebre, precum San Gimignano, oraşul socotit Mahattanul medieval al peninsulei şi aşezat pe lista patrimoniului mondial UNESCO. E frumos la Certaldo, frumos cum numai în Toscana poate fi, dar măreţia arhitecturală a aşezărilor vecine face concurenţă nedreaptă unui oraş medieval deloc întins, cu străzi înguste, cu biserici mai degrabă austere şi, desigur, cu poveşti. Şi tocmai acesta e farmecul oraşului. Nimic nu e monumental, nici o clădire nu depăşeşte aşteptările estetice ale călătorului, dar locul e pur şi simplu frumos şi mult mai liniştit decât orice altă aşezare istorică de pe aici. Originile sale sunt etrusce, ca ale tuturor localităţilor din Italia centrală situate pe vârf de colină. Gloria cetăţii nu a fost mică la începuturile Evului Mediu, dar ea a apus repede, lăsând loc unui cotidian mărunt şi mai degrabă rural. Un amănunt pitoresc: pe stema aşezării a figurat, în istorie, o ceapă roşie. Oricât de derizoriu ar părea astăzi simbolul, ceapa, în două varietăţi, a făcut demult faima aşezării. Astăzi nimic nu mai aminteşte de întinsele culturi de ceapă de altădată, nu vezi atârnate la steaşini de case funii de cepe şi localnicii nu exploatează în scopuri turistice simbolul acesta. O frescă, şi doar ea, păstrează discret, într-unul dintre palatele de pe colină, reprezentarea blazonul cu ceapă roşie al aşezării. Mai e ceva. O carte celebră ascunde între cutele textului ceapa de Certaldo, aşa cum numai capodoperele o fac.
La Certaldo şi-a trăit ultimii ani din viaţă Boccaccio, aici a şi fost înmormântat.  De la Certaldo provenea familia lui, se pare că acesta e locul lui de naştere, dar biografii ezită între Certaldo şi Florenţa. Una dintre istoriile din Decameron se petrece în această mică aşezare medievală, o istorie spusă de Dioneo în cea de-a şasea zi. Pe erou îl cheamă Fra Cipolla, Fratele Ceapă, adică, şi ceapa mai apare de câteva ori ascunsă în text, dar las cititorilor, la relectură, plăcerea descoperirii înţelesului acestui simbol agricol. Oricum, nu poţi descifra pe deplin povestea şi umorul ei dacă nu ştii acest amănunt din istoria locului.
Sub cerul Toscanei, mai puţin cunoscut decât multe dintre aşezările istorice de aici, într-un peisaj de vis, Certaldo şi blazonul lui ascund, în foi de ceapă, un mic secret literar. Al unui nume dintr-o povestire de Boccaccio.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper