Suprarealismul cotidianului

Până pe 18 ianuarie e deschisă la Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu, expoziţia de fotografie dedicată lui Marcel-G. Lefranq. Sunt prezentate şaizeci de fotografii.
Marcel-G. Lefrancq (1916, Mons – 1974, Vaudignies) debutează în 1932. S-a format ca autodicat, procurându-şi singur materialele necesare de la un negustor local.  Încă din perioada de început a activităţii sale, se remarcă preferinţa pentru o temă ce va deveni predilectă: străzile oraşului natal, vederi în perspectivă inversă, în contre-jour, într-o lumină scăzută, care lungeşte umbrele. Spirit nonconformist, Marcel-G. Lefrancq este autorul unor instantanee care surprind aspecte sugestive ale vieţii cotidiene, dar şi al unor compoziţii elaborate care explorează filonul suprarealist, exploatat de numeroşi artişti belgieni. Influenţa suprarealismului este evidentă mai ales în colajele realizate de artist în perioada 1938-1947 prin juxtapunerea unor elemente diferite pentru a crea imagini cu un puternic impact vizual. Diversitatea subiectelor abordate de Marcel-G. Lefrancq – de la cronica de familie la portrete şi serbări populare sau nuduri – dovedeşte complexitatea acestui artist, a cărui arhivă fotografică a fost organizată şi păstrată cu grijă de-a lungul anilor de fiul său, Michel Lefrancq.

 

marcel-g-lefrancq-parc-de-mons-la-nuit-1938

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper