Folclorul – axă a fiinţei

Un articol de Octavian Mihalcea

Alexandru Mica, Harry Brauner, între fascinaţia folclorului şi teroarea destinului, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2014

 

După ce a publicat importante lucrări de literatură comparată (Trilogia fantasticului romantic, studii despre  N.V. Gogol, E.T.A. Hoffmann, E.A. Poe şi Ch. Dickens, sau F.M. Dostoievski de la realismul autentic la realismul fantastic), profesorul şi muzicologul Alexandru Mica revine în atenţia cititorilor cu un foarte incitant volum, Harry Brauner, între fascinaţia folclorului şi teroarea destinului. Suntem în faţa unei esenţiale opere de restituire, axată asupra figurii folcloristului Harry Brauner, personalitate culturală extrem de apreciată în epocă. De asemenea, parcurgând cartea, luăm contact cu apăsătoarea atmosferă determinată de instaurarea comunismului în România. În acest registru sunt înfăţişate sfâşierile tinerei generaţii de intelectuali, supuse terorii vremurilor. A fost o prăbuşire în zonele subumanului, având la bază torturante arestări şi procese. Demoniacele figuri caracteristice proletcultismului (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu etc.) se fac răspunzătoare şi de procesul intentat lui Lucreţiu Pătrăşcanu, în care Harry Brauner împreună cu Lena Constante, viitoarea lui soţie, au fost condamnaţi fără vină. Alexandru Mica urmează pas cu pas cele mai importante momente ale vieţii reputatului folclorist, destin remarcabil descris, cu minuţiozitatea respectării adevărului faptic, cât şi cu o deosebită preocupare pentru detalii savuroase şi estetizări edificatoare. Întâlnirea dintre Alexandru Mica şi Harry Brauner are evidente conotaţii care ţin de iniţiere, relaţia discipol-maestru definind cel mai bine acest fericit moment. Cariera de rapsod popular pe care o va urma autorul lucrării stă sub aura celui ce i-a îndrumat primii paşi. Iată momentul descinderii pe magicul teritoriu reprezentat de Arhiva Institutului de Cercetări Dialectologice şi Etnologice din Bucureşti: „La o săptămână de la această «istorică» întâlnire, aveam să realizez asta mult mai târziu, mă prezint cu cântecele învăţate. Ascultându-mă, profesorul Brauner mi-a recunoscut, fără rezerve, receptivitatea, talentul, dar şi uşurinţa cu care îmi apropiam cântecele oamenilor de acasă şi m-a îndemnat să perseverez, propunându-mi şi alte melodii. La un moment dat, mărturisindu-i că am început ascultarea Arhivei de fonograme, ochii lui mari, frumoşi, s-au umezit, a privit undeva într-o parte, scrutând parcă trecutul şi plin de emoţie, dar şi entuziasmat, a început să-mi vorbească despre primele sale începuturi de folclorist, alături de Constantin Brăiloiu şi de alţi colegi, deveniţi, mai târziu, cunoscuţi specialişti în domeniu, dându-mi indicaţii cu ce să încep audierea materialului şi, mai ales, ce să reţin, cu precădere. Aşa am pătruns cu adevărat în «tainele» Arhivei Naţionale de Folclor şi ale vieţii şi activităţii noului meu dascăl, Harry Brauner“. Această analiză biografică realizată de Alexandru Mica are ca principiu profunda afinitate dintre evocator şi pesonalitatea evocată, deşi uneori sunt subliniate unele elemente discutabile ce ţin de caracterul mutabil propriu condiţiei umane. Ca imagine globală, Harry Brauner comportă o pozitivitate incontestabilă, cu mari merite în descoperirea perenelor bijuterii etnomuzicale caracteristice neamului românesc. Din acest complex periplu existenţial, Alexandru Mica reconstituie însemnate episoade cu însemnat aport cultural, cum ar fi, printre multe altele, contribuţia lui Harry Brauner la cercetarea sociologică întreprinsă de Dimitrie Gusti sau înfiinţarea în anul 1948 a Institutului Naţional de Etnografie şi Folclor. Ferindu-se de pericolele abordărilor hagiografice, ampla lucrare a lui Alexandru Mica scoate la iveală şi detalii mai puţin familiare marelui public. De exemplu, pătrundem în abisurile complicatelor relaţii dintre Harry Brauner, Lena Constante, Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu.
Dincolo de anumite savuroase detalii, cartea pune în valoare prodigioasa personalitate a lui Harry Brauner. Sunt incontestabile marile reuşite repurtate de acesta pe tărâm folcloric, puterea de a introspecta emoţia, sub diverse înfăţişări. Folclorul era mult mai mult decât o pasiune, el reprezenta chiar axa fiinţei lui Harry Brauner. La nivel teoretic, acesta continua teoriile lui Constantin Brăiloiu, valorificându-şi excepţionalele potenţe creatoare, indispensabile în opera de cercetare. H.H. Stahl îl definea astfel: „Reuşea, ca în joacă, cele mai năstruşnice performanţe profesionale. Pentru el nu existau dificultăţi pentru a obţine de la oricine, orice. Cel mai refractar şi răuvoitor dintre informatori nu rezista la darul lui de a se băga în sufletul omului şi de a-l emoţiona în aşa fel, încât cântecul sau bocetul să apară ca fiind ceva de la sine înţeles. Aparent, în purtarea lui puteai crede că lucrează cu o doză de cinism, atât de calm mânuia sentimentele oamenilor, chiar şi în împrejurări în care altcineva ar fi stat la îndoială“. Etapele devenirii artistice a Mariei Tănase se bucură de acute reliefări, pagini conţinând multe aspecte inedite vizând caracterul excepţional propriu acestei figuri emblematice a folclorului românesc. Harry Brauner o definea cu nedisimulată admiraţie: „Prin triumful Mariei Tănase, după mine, trebuie înţeles triumful inteligenţei native şi al voinţei, în pofida naşterii şi a soartei. Ea nu s-a mulţumit să se cultive, să înveţe, să tindă către un cât mai vast orizont. Asculta muzică cultă de cea mai bună calitate. Şi-a luat profesori şi a învăţat limba franceză, germană şi engleză. Şi-a format o personalitate ce întrunea calităţile cele mai nobile ale poporului din care făcea parte şi de care s-a simţit neclintit puternic legată. Demnă în orice împrejurare, combativă, neînfricată, a înţeles, de-a lungul vieţii, să înfrunte pe oricine se atingea de libertatea poporului“. Partea finală a cărţii se raportează vitriolant la dramaticele realităţi social-politice petrecute în România după 23 august 1944. Cu foarte elocvente detalieri, Alexandru Mica parcurge multe dintre flagrantele inechităţi petrecute în această nocivă perioadă din istoria ţării, printre victimele căreia îl putem include şi pe Harry Brauner. Lucrarea lui Alexandru Mica, Harry Brauner între fascinaţia folclorului şi teroarea destinului, reprezintă o profundă şi binevenită abordare monografică a unei personalităţi cu foarte mari merite în (re)descoperirea autenticităţii româneşti.

 

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper