Cartea à l’honneur

Un articol de Cristina Bogdan

Metafora cărţii fără drept de existenţă în absenţa cititorului care s-o deschidă şi s-o anime prin actul lecturii e lesne de găsit în paginile multor scriitori sau gânditori contemporani. Aş culege din spaţiul românesc doar două imagini: cea a cărţilor-fluturi, din A patra inimă (textul semnat de Mircea Cărtărescu, în volumul colectiv, Care-i faza cu cititul?) şi cea a cărţilor care aşteaptă, sfioase şi emoţionate, pe rafturile bibliotecii, precum tinerele în sala de bal, ca să fie invitate la dans. Gabriel Liiceanu recurge la această comparaţie (amintindu-şi de frământările Nataşei din Război şi pace), pentru a ne face să înţelegem că cititorilor le revine dreptul (şi responsabilitatea) de a lansa invitaţia în faţa acestor făpturi de aşteptare pură. La întrebarea filosofului – Le va deschide cineva pentru a le face, astfel, să înceapă să fie? – nu poţi răspunde decât printr-un gest. Individual (actul lecturii) sau colectiv (adunarea în jurul ideii de carte, adică întâlnirea, dialogul, împărtăşirea – tot ceea ce ţine de teritoriile comunicării, în sensul etimonului latinesc îndepărtat, munus).
În perioada 7-8 noiembrie 2014, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti a lansat o invitaţie la dans cu cărţile, aducând în atenţia lumii academice istoriile ţesute în jurul acestei oglinzi, în care se răsfrânge curgerea noastră prin timp.
Tema colocviului internaţional Cartea-Obiect. Istorie culturală, strategii de marketing şi tehnologii multimediale s-a dovedit a fi atrăgătoare, reunind peste o sută de participanţi (universitari şi cercetători din varii domenii ale ştiinţelor sociale şi umaniste, dar şi profesionişti din industria cărţii, marketing şi relaţii publice), sub cupola unor citadele ale lecturii (Biblioteca Centrală Universitară Carol I şi Facultatea de Litere).
Într-un moment de simbolică răscruce temporală (în siajul sărbătoririi a 150 de ani de existenţă a Universităţii din Bucureşti şi a 20 de ani de la întemeierea specializării Comunicare şi Relaţii Publice din Facultatea de Litere – primul for de învăţământ superior cu acest profil din spaţiul românesc), evenimentul şi-a propus să exploreze, prin mijloace interdisciplinare, statutul cărţii. Acest obiect – care păstrează şi transferă, de la o generaţie la alta, memoria umanităţii – a fost privit şi comentat din unghiuri diverse: mijloc de comunicare, instrument de difuzare a ideilor şi a valorilor, suport purtător de sensuri transmise de text şi imagine, operă de artă, realitate istorică cameleonică (de la tăbliţele de argilă la sulurile de papyrus ale Antichităţii şi, ulterior, la codex-urile medievale, de la volumele tipărite la e-book-uri), bun de consum, element declanşator al practicilor de lectură ş.a. Artefact familiar şi omniprezent în viaţa cotidiană actuală, cartea rămâne una dintre mărcile hotărâtoare ale condiţiei umane (subliniind raportul nostru cu timpul, spaţiul şi alteritatea), fiind, în acelaşi timp, un produs manufacturat destinat comercializării şi profitului, fapt care deschide o altă arie de cercetare şi abordări transfrontaliere.
Invitatul special al colocviului a fost Dennis L. Wilcox, Professor emeritus la San José State University şi Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti (2009), unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în domeniul relaţiilor publice din Statele Unite ale Americii. Conferinţa plenară susţinută în dimineaţa zilei de 7 noiembrie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din Bucureşti, intitulată Public Relations and Content Marketing: Strategies for Selling Books in a Digital World, a pornit de la constatarea că tacticile tradiţionale de marketing şi advertising nu mai au efectul scontat într-o eră dominată de internet şi Social media. Noi tehnici, precum storytelling-ul sau marketing-ul de conţinut, devin astăzi necesare pentru a transmite mesajul editorilor şi al librarilor, prin platforme media complexe, către potenţialii consumatori.
Celor trei axe fundamentale ale colocviului (Istoria culturală a cărţii, a lecturii şi a practicilor, comportamentelor şi sensibilităţilor adiacente;  Relaţii publice şi strategii de marketing în domeniul editorial şi Biblioteci digitale şi tehnologii contemporane construite în jurul cărţii) le-au corespuns simbolic trei paneluri, menite să lumineze câte un punct nevralgic al dezbaterii. Secţiunea construită în jurul cărţii-obiect a fost pusă în pagină de Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii şi moderată de profesorul Sorin Alexandrescu; masa rotundă, organizată de redacţia Bookaholic.ro cu specialişti din sfera comunicării editoriale, a adus în discuţie relaţiile tensionate dintre carte şi noile media în spaţiul autohton, colocviul încheindu-se printr-un dublu performance. După două zile de discuţii teoretice, finalul după-amiezei de sâmbătă a găzduit prezentarea unei spectaculoase reviste (Infinitezimal) – care răstoarnă atât aşteptările legate de format, cât şi pe cele referitoare la dialogul dintre texte şi ilustraţii –, şi a workshop-ului susţinut de Lila Passima, care a jonglat în faţa auditoriului cu cărţile-obiect, jucăuşe şi mărturisitoare, create împreună cu şi după reţetele Irinei Nicolau, la editura Martor a Muzeului Ţăranului Român.
Pe linia fragilă dintre lumea veche şi cea nouă se aşază această ustensilă (cea mai potrivită muniţie pentru călătoria omenească, după cum o caracteriza Michel de Montaigne), care răspunde deopotrivă întrebărilor tradiţiei şi noilor mitologii. Contrastul dintre universul trecut şi cel actual a fost surprins cu fineţe şi redat în afişul creat de talentatul designer Ştefan Barutcieff, pentru a conferi identitate vizuală dezbaterilor ştiinţifice. Raportul subtil dintre iPad-ul ce invocă tehnologiile momentului şi coperta din piele roşie, extrem de elegantă, care leagă cărţile unei ediţii de comentarii la Vechiul Testament, a instituit semnul unei alianţe între ceea ce a fost deja scris şi ceea ce urmează să se aştearnă pe hârtia virtuală. Temele aduse în discuţie (aspecte ale artei tipografice, forme ale lecturii şi ale scriiturii în diacronie, relaţiile subtile instituite între imagine şi text, strategiile de promovare a cărţii în era noilor tehnologii, punţile de contact între bibliotecile reale şi cele digitale etc) au încercat să surprindă momentele de ruptură, dar şi continuităţile, evoluţiile.
Să medităm, în final, la semnificaţia etimologică a vocabulei evoluţie. Termenul latinesc (evolutio) desemna gestul desfăşurării (derulării) unui sul, pentru a începe actul lecturii. Chiar şi în această cultură a grabei, a fragmentului şi a fluxului (Alexandru Călinescu) în care trăim astăzi, în teritoriile memoriei se (în)scriu, mai departe, evoluţiile diverselor fenomene. Dacă suntem atenţi, desluşim secretul: tot ceea ce ne înconjoară, sub specia naturii sau a culturii, se poate supune imperativului lizibilităţii.
În timp ce scriu acest text, la Paris se desfăşoară lucrările colocviului cu tema Textures: l’objet-livre du papier au numérique (organizat de Arhivele Naţionale, în colaborare cu Biblioteca Naţională a Franţei, în perioada 19-21 noiembrie), iar la Bucureşti are loc Târgul de Carte Gaudeamus. Întâmplări, suprapuneri, coincidenţe care îşi aştern povestea în albia altor poveşti, ca-ntr-un palimpsest ce îşi aşteaptă dreptul la viaţă.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper