„Cuminţenia pământului“ şi mintea de pe urmă a românului

Un articol de CARMEN CORBU

Cea mai valoroasă operă de artă din colecţiile private româneşti este scoasă la vânzare şi statul poate face o ofertă

Tăiată direct în piatră, „Cuminţenia pământului“ impresionează prin încărcătura emoţională conţinută de atitudinea personajului. Un personaj, timid, aplecat spre sine însuşi, într-un dialog inegal cu soarta. O atitudine guvernată de reţinere, pietate şi devoţiune, o trimitere la condiţia umană în raport cu ancestralul şi arhaicul. Potrivit programului artistic pe care Brâncuşi îl lansa în perioada realizării „Cuminţeniei“, lucrarea propune simboluri vizuale cu deschidere universală şi o întoarcere către adevărurile simple şi concrete.

cumintenia-pamantului-brancusiConstantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului,  c. 1907, colecţie particulară Bucureşti (c)graficante.ro

Sculptura semnată de Constantin Brâncuşi este cea mai importantă lucrare a artistului aflată în colecţiile private din România şi opera cu cel mai mare preţ de evaluare scoasă vreodată la vânzare pe piaţă de artă de la Bucureşti. În baza unui mandat încredinţat de proprietarii lucrării, casa de licitaţii Artmark a anunţat intenţia introducerii acesteia în licitaţie publică. Pentru că sculptura are statut de operă de tezaur, licitaţia se poate organiza numai după expirarea unui termen de 30 de zile, termen în care statul român îşi poate exercita dreptul de preempţiune şi poate cumpăra preferenţial lucrarea. Doina Lemny, doctor în istoria artei şi muzeograf cercetător la Muzeul National de Artă Modernă din Paris, Centrul „Georges Pompidou“, consideră „Cuminţenia pământului“ drept „momentul cheie“ în creaţia lui Constantin Brâncuşi, momentul în care acesta s-a desprins de mentorul său, Auguste Rodin. Acest aspect, dar şi faptul că lucrarea este tăiată direct în piatră, nu are mulaje şi nici variante, constituie puncte în plus la stabilirea valorii estimative a „Cuminţeniei“.

Tate Modern, interesată de vizionarea lucrării
Membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, au fost beneficiarii unei vizionări private organizate la Artmark în aceeaşi perioadă cu anunţarea scoaterii la vânzare a sculpturii lui Brâncuşi. Colecţia Tate Modern include deja patru lucrări semnate de Constantin Brâncuşi, printre care o versiune a „Măiastrei“ şi una a „Danaidelor“. Tate Modern mai are în portofoliu şi alţi artişti români: avangardiştii Segal şi Brassai şi postmodernii Geta Brătescu şi Paul Neagu, iar programul reprezentanţilor muzeului veniţi în România a inclus şi o vizită la Cluj, pentru alte vizionări de artă contemporană românească. Potrivit casei de licitaţii Artmark, „Cuminţenia pământului“ interesează atât muzee, cât şi colecţionari privaţi din Europa şi există inclusiv două oferte făcute de colecţionari români.

Danaide,  1918Constantin Brâncuşi, Danaide, c.1918, Tate Gallery (c)tate.org.uk

Cota de piaţă. Revânzări cu profit de peste o mie la sută
Lucrarea este evaluată la suma de 20 de milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Artmark, care susţin că la baza preţului cerut de proprietari stau repere tranzacţionale şi evaluări făcute la casele internaţionale de licitaţii. Estimată de agenţia Skate’s la 149,5 milioane de dolari, întreaga operă a lui Brâncuşi este una dintre cele mai valoroase din lume. După tranzacţiile din ultimele decenii, artistul român e mai bine cotat decât alţi titani ai artei mondiale, precum Kandinsky sau Toulouse-Lautrec, iar deţinătorii lucrărilor sale au înregistrat profituri spectaculoase atunci când au decis să le revândă. Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea în 2009, la casa de licitaţii Christie’s din Paris, a sculpturii în lemn „Madame L.R.“ pentru preţul de 26 de milioane de euro. Un studiu în gips al viitoarei capodopere “Sărutul“ a fost vândut cu doar câteva luni în urmă, la Christie’s New York, cu 5,4 milioane de euro. Lucrarea „Une muse“, un modelaj în gips, a fost vândută în 2012, tot la Christie’s New York, pentru suma de 12,4 milioane de dolari. Pentru vânzător, evenimentul a însemnat un profit de peste 11 milioane de dolari, în condiţiile în care, în 1986, achiziţionarea lucrării se făcuse la o valoare de sub un milion (880.000) de dolari. A fost a doua revânzare a lui Brâncuşi, pentru anul 2012, cu un profit absolut spectaculos. Bronzul „Prométhée“ s-a vândut în aceeaşi perioadă, la Sotheby’s New York, pentru suma de 12,7 milioane de dolari, de 12 ori preţul achiziţiei din 2000 situată puţin peste 1 milion (1.212.000 de dolari), deci cu un profit de o mie două sute la sută.

16Sărutul (1923-1925), modelaj în gips, preţ de adjudecare 6,15 milioane de euro la Christie’s New York, 2014 (c)christies.com

lot-BrancusiPrometeu, bronz, vândut cu 12.7 milioane de dolari la Sotheby’s New York, 2012 (c)sothebys.com

Provenienţă: Colecţia Gheorghe Romaşcu
„Cuminţenia Pământului“ a parcurs şi ea drumul mai tuturor operelor de artă româneşti: de la proprietar la stat şi înapoi. Executată la Paris în 1907, lucrarea a fost prezentată la Bucureşti, la expoziţia de la Tinerimea Artistică din 1910. În 1911, Gheorghe Romaşcu a cumpărat lucrarea direct de la Brâncuşi, prin intermediul unui schimb de scrisori şi al unor prieteni comuni. „Spune-i că mi-e drag s-o ştiu la el“, menţionează artistul în scrisoarea de confirmare a vânzării. Comuniştii i-au confiscat lui Romaşcu lucrarea în anul 1957, când autorităţile l-au ameninţat şi l-au obligat să le predea sculptura, invocând faptul că aceasta fusese furată de deţinător dintr-un cimitir din Buzău. Bătrân şi bolnav, Romaşcu a cedat presiunilor şi „Cuminţenia“ a trecut în patrimoniul Muzeului de Artă al României.  Retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat şi tracasant al familiei colecţionarului cu Muzeul Naţional de Artă al României, „Cuminţenia Pământului“ a fost dusă de proprietari, pentru găzduire, la Muzeul Naţional Cotroceni, unde se află, temporar, şi în prezent.

***

„Eu, cu noul meu vin din ceva foarte vechi. Ţăran am rămas şi azi. (…) Eu am o credinţă: că orice lucru are un suflet… Ei, acest suflet al subiectului trebuie să-l redau. Căci sufletul va fi mereu viu… Şi dacă vrei, ideea subiectului. Aceea nu moare niciodată în cel ce priveşte opera de artă. Să găsesc la fiecare subiect forma-cheie care să rezume ideea acelui subiect. Asta m-a dus spre arta nefigurativă… Am ajuns la ceva grozav de simplu – la o sinteză care să sugereze ce vreau să redau… Vreau ca pasărea mea să umple tot văzduhul, să exprime marea eliberare…. Eu nu sunt Meşterul Manole, eu lucrez cu bucurie, ministrule.“ – Brâncuşi, către Nicolae Titulescu, despre sursele spirituale ale operei sale.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper