VIVA VOX – un festival de renume

Un articol de COSTIN POPA

Recent s-a încheiat la Cluj-Napoca cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Studenţesc de Operă VIVA VOX, organizat de Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, o manifestare unică în Europa. I s-au alăturat în calitate de parteneri cele două teatre lirice din municipiu, Opera Naţională Română şi Opera Maghiară, ca şi Societatea Culturală Filarmonică din Cluj-Napoca. Coproducători: TVR şi TVR Cluj.
Exemplara organizare şi managementul profesionist au revenit cu mare succes aceleiaşi echipe consolidate pe parcursul celorlalte ediţii, conduse de directorul general Francisc Fuchs şi de directorul executiv Sabin Mircea Rus, care a fost şi titular al Cursului de măiestrie în management cultural şi impresariat artistic.
Ediţia din 2014, desfăşurată pe parcursul a şapte zile, l-a avut ca preşedinte de onoare pe reputatul bas Ionel Pantea, unul dintre numele importante pe care Clujul le-a dat scenelor lirice internaţionale. Invitaţi onorifici au fost Peter Mario Katona, director de casting la Opera Regală Covent Garden din Londra, Luisa Petrov, managerul Agenţiei de Impresariat omonime din Frankfurt, renumita soprană Lucia Stănescu, fiică a Clujului, dr. Éva Mohos Nagy, decanul Facultăţii de canto din Debreţin, dr. Mária Temesi, directorul Concursului de canto Simandi József din Ungaria, dr. Hermann Keckeis de la Universitatea Mozarteum din Salzburg, Luminiţa Constantinescu, muzicolog şi jurnalist, Anda Tăbăcaru-Hogea, regizor, prof. Marina Levitt de la Academia de Muzică şi Dans din Ierusalim, conf. dr. Veronica Laura Demenescu de la Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara, maestrul Petre Sbârcea, dirijorul, şi soprana Georgeta Stoleriu.
Sloganul „Opera întinereşte” a fost de bun augur şi pentru această ediţie, în care şi-au dat mâna marii maeştri cu aspiranţii la gloria viitoare, profesorii cu discipolii, învăţăceii cu experienţa.
Deschiderea s-a făcut printr-un Concert de Gală în care au evoluat trei admirabili cântăreţi clujeni, tenorul Marius Vlad Budoiu, soprana Brigitta Kele şi baritonul George Petean, în acompaniamentul excelentei Orchestre a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, aflată sub bagheta experimentatului maestru Gheorghe Victor Dumănescu, titular al Cursului de măiestrie în arta dirijorală. O serată începută cu primire pe covor roşu străjuit de tineri şi tinere în costumaţii de bal, care s-a desăvârşit pe scenă prin însăşi excelenţa interpretativă. Versatilitatea stilistică, atât în cheie eroică (Wagner, Verdi), cât şi lirică (Bizet), venită din cultura vocală şi glasul pe cât de autoritar, pe atât de expresiv al lui Marius Vlad Budoiu, timbralitatea caldă, rotundă şi strălucitoare a Brigittei Kele (expusă în pagini de Verdi, Leoncavallo, Cilea şi Bizet), frazarea unduitoare (Verdi, Leoncavallo, Giordano) şi mânuirea agilităţilor rossiniene, atribute ale lui George Petean, au entuziasmat publicul.
În ziua următoare, 20 de studenţi la canto au susţinut o foarte pretenţioasă audiţie în faţa lui Peter Mario Katona şi a Luisei Petrov, care, de la înălţimea personalităţii lor, şi-au arătat generozitatea şi deschiderea în a asculta glasuri aflate pe drumurile formării. Sunt convins că preţioasele sfaturi nu au lipsit.
Momentul universitar festiv al VIVA VOX l-a constituit decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” sopranei Maria Slătinaru-Nistor, distinsă artistă, afirmată plenar pe scenele româneşti şi în mari teatre lirice din Europa, America, Asia şi Australia, desăvârşită maestră de canto.
Caruselul producţiilor facultăţilor invitate a debutat cu spectacolul Don Giovanni de Mozart, oferit de Universitatea şi Teatrul Csokonai din Debreţin. Din păcate, s-a prezentat o versiune serios amputată încă de la uvertură, paginile lipsă fiind substituite de un narator în haină de… călugăr, numit în program „animator” (?!?), care povestea în limba maghiară, probabil întâmplările eludate. Destul de greu de urmărit, mai ales că s-a şi cântat în idiomul povestitorului, fără supratitrare în română. Partea pozitivă este că soliştii au fost buni (o remarcă merge către glasul Zsófiei Janovicz, Donna Elvira), au apărut cu experienţă consolidată, peste nivelul studenţesc.
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, a prezentat Gianni Schicchi de Puccini, într-un meritoriu aranjament pentru formaţie camerală datorat lui Alexandru Petrovici. Jocul de scenă a fost exemplar (regizor: Anda Tăbăcaru Hogea), dintre interpreţi s-a distins prin compoziţie şi voce mezzosoprana Andreea Iftimescu (Zita), dar în rolul titular, rol de mare maturitate artistică, tânărul bariton Dominic Cristea, în pofida unui glas promiţător, nu a reuşit să prindă specificul complexului său personaj.
Cu fragmente din Faust de Gounod a venit de la Salzburg ansamblul Universităţii Mozarteum, într-un decor sumar schiţat şi costume moderne (regia: Hermann Keckeis), dar cu voci inegale ca valoare, dintre care am apreciat calităţile tenorului Nutthaporn Thammathi (Faust, cu accentuat lirism). De altfel, toţi interpreţii principali au provenit din spaţii exotice, ceea ce înseamnă că globalizarea nu este o glumă.
În regia inspirată a lui Octavian Jighirgiu, spectacolul Orfeu şi Euridice de Gluck al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi a lăsat o bună impresie prin cânt şi mişcare scenică, prin pantomimă şi expresivitate.
Două glasuri în curs de construcţie tehnică la clasa prof. Marina Levitt au fost cel al sopranei Adina Denner şi cel al tenorului Oshri Segev, protagoniştii unui recital de canto prezentat de Universitatea din Ierusalim.
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” a propus producţia cu Sora Angelica de Puccini, într-o excelentă pregătire muzicală aparţinând prof. univ. dr. Francisc Fuchs.
O poveste pentru copii, cântată în limba maghiară şi cu supratitrare parţială în română, fără partea de proză, a fost opereta Crăişorul Árgyélus de Péter Tóth, producţie a Universităţii Szeged, cu participarea Orchestrei Simfonice din Szeged.
În fine, penultima seară de festival a găzduit spectacolul cu bine-cunoscutul musical My Fair Lady de Loewe, produs de Universitatea de Vest din Timişoara.
Cele opt prezenţe de tinere ansambluri au prilejuit un fructuos schimb de idei, de experienţă, pentru cristalizări viitoare.
În acelaşi sens, ca adiacente festivalului au fost programate Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Music, Management and Media – a timeless competition” (preşedinte prof. univ. dr. Gabriel Banciu de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”) şi workshop-ul „Aspecte actuale ale managementului teatrului liric contemporan”, moderat de maestrul Ionel Pantea şi de semnatarul acestor rânduri.
Cursurile de măiestrie în arta vocală, susţinute de Maria Slătinaru-Nistor, s-au încheiat cu două recitaluri desfăşurate la Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi la Opera Maghiară. Au cântat 14 absolvenţi, cărora li s-au adăugat solişti ai teatrelor lirice clujene, sopranele Nadejda Cerchez, Apollonia Egyed, tenorii Sorin Lupu şi Pataki Adorján, toţi acompaniaţi la pian de Lucian Duşa şi Ştefan Ronai. În prefaţa recitalului de la Opera Maghiară a fost lansat volumul Opera în portrete de Costin Popa, în prezentarea maeştrilor Petre Sbârcea şi Ionel Pantea şi a doamnei Luminiţa Constantinescu.
Într-adevăr, la Cluj-Napoca Opera întinereşte! Peste doi ani, la ediţia a V-a a Festivalului VIVA VOX, graţie eforturilor echipei organizatoare, putem fi siguri că va fi şi mai tânără, şi mai strălucitoare!

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper