Muzeul Ţăranului Român sau cum să copilărim frumos

Un articol de MONICA SALOMIA

„Dragi mi-erau tata şi mama, fraţii şi surorile şi băieţii satului, tovarăşii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheaţă şi la săniuş, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând şi chiuind, cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase, ţarinele cu holdele, câmpul cu florile şi mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereţii! Asemenea, dragi mi-erau şezătorile, clăcile, horile şi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însufleţire“. Cât de departe ne sunt astăzi imaginile evocate în Amintiri din copilărie! Iar dacă ne raportăm strict la mediul urban, atunci mai nimic din universul feeric al copilăriei la ţară nu se mai păstrează. Câţi copii aşteaptă vacanţa de vară pentru a se încumeta să pornească pentru trei luni într-o aventură pe nişte ulicioare prăfuite? Şi, dacă sunt suficient de curajoşi încât să accepte provocarea, câţi dintre ei renunţă la smartphone ori la tabletă?
Acestea fiind datele problemei, rezolvarea îşi are rădăcina în modul în care familia, ajutată de instituţiile culturale, reuşeşte să îndrepte educaţia copilului spre valorile lumii tradiţionale. Apropierea de lumea satului, de cutume, are loc prin familiarizarea copilului cu aceste concepte de la vârste fragede. Iar pentru adolescenţii ale căror povestiri despre copilărie nu includ decât vagi fragmente din Cireşarii, La Medeleni, Amintiri din copilărie ori Singur pe lume, cea mai senină perioadă a existenţei lor nu a fost trăită decât pe jumătate. Mulţi vor spune că nu a existat alternativă, dar oare este atât de dificilă refacerea legăturii cu tradiţia?
Activităţile desfăşurare sub egida Muzeului Naţional al Ţăranului Român ne dezvăluie cât de simplu, creativ şi la îndemână le poate fi copiilor de diferite vârste să-şi trăiască frumos copilăria, azi, în Bucureşti. Clubul Ţăranului este departamentul din cadrul MŢR care se ocupă cu organizarea unor evenimente precum concerte, spectacole de teatru ori cursuri de dansuri populare. Activităţile teatrale joacă un rol important în existenţa Clubului, teatrul de păpuşi Paiaţa fiind foarte îndrăgit de cei mici. „Dacă e sâmbătă, mergem la teatru“ – aceasta pare să fie deviza sub care a început şi anul acesta stagiunea. În fiecare sâmbătă din luna martie, copiii s-au bucurat de spectacole ca Lupul cu scufiţă roşie, Elefănţelul curios, Vrăjitorul pofticios, Răţuşca cea urâtă ori Şoricelul cel prostuţ. Nici duminicile nu au fost lipsite de reprezentaţii, de această dată copiii cu vârste între doi şi patru ani s-au bucurat de un spectacol nonverbal însoţit de muzică live sub bagheta trupei de teatru Hopa Trop.
Târgul Mărţişorului, târg cu tradiţie, anunţat de îndemnul „Vine, vine primăvara… se aşterne-n toată ţara… mărţişoare mii şi mii… haideţi să le târguim, copii!“, s-a desfăşurat între 27 februarie şi 2 martie. În cadrul târgului, a fost organizat un atelier de creativitate la care atât copiii, cât şi adulţii şi-au arătat iscusinţa în confecţionarea şnururilor de mărţişor. Ideea de atelier de creativitate nu este legată numai de luna martie, ci este un proiect al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, aflat în derulare încă din 2001. Irina Nicolau, specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, a venit cu iniţiativa creării unor astfel de ateliere practice în care copiii să înveţe mai multe despre lumea satului. Printre activităţile pe care le cuprind atelierele se află desenul, cusutul, modelajul în lut, ţesutul la război, cursuri de fotografie, ateliere de teatru de păpuşi. Aceste îndeletnici sunt separate în funcţie de specificul lor: Atelierul de etnologie, desen, pictură cu Ruxandra Grigorescu, Atelierul de cusături-ţesături cu Ruxandra Grigorescu şi Lidia Stareş, Atelierul de teatru cu Beatrice Iordan, Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran. Există chiar şi un atelier de cusut păpuşi, cu Silviu Fologea, alături de multe altele, la fel de creative. Toate aceste cursuri interactive pot fi urmate de copiii cu vârste între trei şi şaisprezece ani, atât în timpul şcolii, cât şi pe parcursul vacanţei de vară.
Muzeul Naţional al Ţăranului Roman este alături de copii, marcând fiecare moment important, precum Ziua Copilului ori săptămâna dedicată proiectului Şcoala altfel. În acest an, pentru săptămâna de activităţi interactive 7-11 aprilie, printre evenimentele anunţate, se numără vizite ghidate, ateliere de creativitate (cusături, plantări de seminţe, povestioare etnologice), filme pentru copii şi tineri, la Studioul „Horia Bernea“, Expoziţia Lipoveni, Sala Laolaltă (5 februarie-27 aprilie), Târgul de Florii, în curtea interioară (11-13 aprilie). De asemenea, începutul lunii iunie este marcat de Festivalul Copiilor, ocazie mult aşteptată de cei mici, care vor să prindă din îndeletnicirile oamenilor mari în ale meşteşugăritului, modelajului sau ale picturii pe sticlă. Obiectele ce ies din mâinile tinerilor învăţăcei sunt folosite pentru troc – schimb de jucării şi hăinuţe pentru copiii mai puţin norocoşi, astfel că toţi participanţii sunt implicaţi în serbarea zilei numite Global Sharing Day for Kids.
Multe dintre proiectele desfăşurate de MţR îi implică pe copiii, încă de la doi-trei ani, tocmai pentru a le forma o cultură despre izvorul artei şi al meşteşugului, al tradiţiilor care sunt alungate astăzi din aria noastră de preocupări, asemeni poeţilor izgoniţi din cetate. Numai că poezia era preţuită, i se recunoşteau meritele, în vreme ce întoarcerea la tradiţie şi la lumea satului de odinioară este judecată drept o alegere elitistă ori, în orice caz, o mişcare a unui grup restrâns, privită cu neîncredere. Or, în aceste vremuri în care pierderea reperelor culturale trece insesizabil prin creierul acestor oameni ai ecranelor, ai digitalizării, valorizarea tradiţiei este singurul aspect care mai păstrează un sâmbure de uman.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper