Ecuaţii la persoana întâi. Flavia Pitiş şi Radu Belcin: discurs despre crizele identitare

Un articol de CARMEN CORBU

Personaje plasate în întuneric sau în clar-obscur, gest dramatic sau dramatizant prin caracterul lui intrinsec repetitiv, desen al subrealităţii, al absenţei şi al unei investigări dincolo de prezenţe. Dacă lucrările artiştilor Flavia Pitiş şi Radu Belcin vorbesc despre iluzie, atunci iluzia nu este ceea ce ştim în mod comun că este. Universul picturii lor este debarasat de mai toate elementele realului – devenite inutile din moment ce au fost asumate deja –, pentru a fi repopulat cu replicile lor de dincolo. Iar dincolo este o stuctură narativă alcătuită din căutare, interpretare şi rezolvare a implicaţiilor. Aparent evazioniste, personajele nu fug din real, rămân acolo şi îl deconstruiesc şi îl substratifică şi îl redefinesc, până când absenţele devin prezenţe.

Pentru publicul din România, Flavia Pitiş şi Radu Belcin – un cuplu de artişti care trăiesc şi lucrează la Făgăraş – sunt relativ cvasinecunoscuţi. Lucrări ale lor se află în portofoliul Năsui Collection&Gallery, iar câteva tablouri semnate de Flavia Pitiş au pătruns în piaţa secundară, la casele de licitaţii Artmark şi Grimberg. În afara ţării, însă, cei doi au o prezenţă semnificativă: 22 ianuarie, expoziţia personală Flavia Pitiş, Back into Illusion, la galeria Várfok din Budapesta; 25 ianuarie, expoziţia personală Radu Belcin, Frozen Silence, la galeria Martin Mertens din Berlin; 7 martie, Radu Belcin, un solo show la Oxholm Gallery, Copenhaga, cu Unfulfilled hopes. Şi tot 7 martie, la aceeaşi galerie, Landscape over time, un solo show al Flaviei Pitiş. Debutul în forţă al acestui an vine după un 2013 în care cei doi artişti au participat la mai multe expozişii de grup desfăşurate la Liverpool, Copenhaga sau Sibiu. Potrivit lui Cosmin Năsui, managerul galeriei care îi reprezintă pe cei doi artişti, cel mai bine vândute lucrări ale acestora se situează în intervalul de preţ 10.000-15.000 euro, iar cele mai receptive medii pentru aceste tranzacţii au fost în spaţiul cultural internaţional.

Away from Me

Personala lui Radu Belcin de la Berlin  – galeria Martin Mertens –  s-a deschis cu jumătate din lucrări deja vândute. Acestea fuseseră cumpărate în seara de dinaintea deschiderii, destinată vernisajului privat. Restul s-a vândut aprope tot până la finalul expoziţiei. Expresioniste prin  dramatismului scenei în care sunt aduse personajele, tablourile lui se situează într-un punct de convergenţă al neoromantismului cu suprarealismul. Discursul este despre angoasă, despre sondarea subconştientului şi despre pactul de conciliere. Spaţiile sunt întunecate şi lipsite de repere, subiectul e impersonal şi favorizează replicarea, zonele de con-vieţuire sunt populate de umbre vagi şi distorsionate. Ecuaţia, în ansamblu, e generică şi vizează soluţia umanistă şi universală la orice criză de raportare a individului la realitate.

Depth of Happines

Cantonate în aceeaşi zonă conflictuală a căutărilor de identitate, lucrările Flaviei Pitiş accentuează şi mai mult anxietatea psihologică a subiectului. Copiii au gravitatea adulţilor şi fac gesturi de oameni mari, iar oamenii mari alunecă spre ludic şi fac gesturi de copii. Jocul, prezent adeseori, e simulacru al realităţii şi e sursă de tensiune şi teamă. O lucrare a Flaviei Pitiş, după personala Back into Illusion, este în negociere pentru achiziţionarea de către un colecţionar privat pentru a fi donată unui muzeu de artă din Budapesta. La Bucureşti, cinci lucrări semnate de artistă au fost vândute în licitaţiile de pe piaţa secundară. Ultima, şi cea mai semnificativă tranzacţie de acest tip, este cea înregistrată în luna februarie la casa de licitaţii Grimberg: adjudecarea pentru 5.500 de euro a lucrării Long Term Relation, un lot intrat în sesiune cu o estimare de 5.000-8.000 de euro.
Seducţia chestionării de factură postcomunistă
Cu unele dintre lucrări cumpărate şi de colecţionari români, seriile semnate de Flavia Pitiş şi Radu Belcin au intrat predominant în colecţii private din Germania, Danemarca, Israel, Belgia, Anglia, Franţa, Statele Unite şi Canada. Preferinţa mediilor internaţionale pentru arta celor doi pictori din Făgăraş este parte dintr-o tendinţă – a valorizării artiştilor din Est – manifestă de ceva vreme, al cărei vârf l-a constituit succesul de proporţii al clujeanului Adrian Ghenie. Fără referiri denotative la evenimente istorice sau sociale, şi Flavia Pitiş, şi Radu Belcin conotează o reflexie a acestora în privirea subiectivă a individului către sine. „Identitatea Estului Europei este construită de aceste generaţii de sacrificiu, care au ars diferite etape pentru a umple goluri de civilizaţie (culturale, economice etc.). Aceste arderi au condus către incertitudini şi definiri mereu provizorii ale identităţilor, atât la nivel personal, cât şi la nivel colectiv. (…) Identităţile provizorii s-au perenizat şi, ca atare, au produs o confuzie identitară pe mai multe straturi. Din punct de vedere formal, acest proces apare sugerat în artele vizuale de după 1989 prin lipsa portretului şi prin ascunderea elementelor feţei în compoziţiile figurative. Discursurile artistice ale lui Radu Belcin şi ale Flaviei Pitiş sunt specifice chestionării identităţii prezentului estic“ (din eseul curatorial semnat de Cosmin Năsui pentru albumul Face & Trace).

Un comentariu pentru “Ecuaţii la persoana întâi. Flavia Pitiş şi Radu Belcin: discurs despre crizele identitare”

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper