De la nelinişti la marşuri ale demnităţii

Un articol de GEORGE APOSTOIU

Aflu ca Milan Kundera a publicat un roman în care pune raul acestui secol pe seama excesului de seriozitate. Cum ar veni, lumea si-a pierdut hazul. Putem sa ne întrebam: si în politica?

Se spune ca dupa invadarea Cehoslovaciei, în 1968, când Ceausescu a lansat teza „razboiul întregului popor“ (ceea ce presupunea integrarea în armata a tuturor românilor apti sa tina pusca în mâna), unui general – sef de Stat Major – cunoscut, altfel, pentru umorul lui debordant, i s-a cerut sa tina o prelegere la Academia Militara pentru detalierea noului concept. Generalul a socotit în acele circumstante ca trebuie sa-i înflacareze pe comandantii de osti carora, în încheiere, le-a spus patetic: oricine ar ataca România trebuie sa stie ca va fi învins de armata întregului popor! Dupa care s-a dat jos de la tribuna si, cu spatele la sala, avantajat si de statura sa mica, si-a facut cruce si s-a rugat: Fereste, Doamne!
Tensiuni majore în preajma României
Umbra rece a crizei din jurul Ucrainei se prelungeste periculos. Aplicatiile militare ale Rusiei nu au anvergura celor de rutina, iar statele vecine au toate motivele sa fie  nelinistite. Se retrag sau nu tancurile rusesti în bazele lor? Recent, Bulgaria a constatat o crestere a numarului zborurilor de recunoastere efectuate de avioane ale armatei ruse în apropierea spatiului sau teritorial; ministrul bulgar al Apararii a dispus punerea în alerta a fortelor aeriene bulgare. Cu putin timp în urma, Statele Unite au trimis sase avioane de vânatoare F-16 la baza militara Siauliai din Lituania si alte sase în Polonia. Oficial, este vorba de folosirea lor într-un exercitiu militar comun pentru care, conform unei programari mai vechi, la baza aeriana poloneza din Lask au sosit 300 de militari americani. Ambasadorul Statelor Unite în Polonia a precizat ca, „atâta timp cât este pusa în cauza securitatea noastra, trebuie sa asiguram aliatilor nostri garantii fiabile de securitate“.
Pornind de la ambiguitatea intentiilor Moscovei în privinta Ucrainei, NATO a anuntat ca „ia în considerare toate optiunile“ si ca „studiaza  posibilitatea luarii de noi masuri pentru consolidarea prezentei militare în Estul Europei“. În România tensiunea este traita într-un fel de unii, în alt fel de altii. Unii cer întarirea flancului estic, a vigilentei si cresterea bugetului „de razboi“, altii sunt mai relaxati. Ministrul român al Apararii a declarat la 8 aprilie ca nu exista pericole pentru tara noastra. El a recunoscut, totusi, ca aeronava AWACS a NATO aflata în România întreprinde zilnic misiuni de supraveghere si politie aeriana si ca Aeroportul Kogalniceanu este pregatit pentru primirea a 1.500 de soldati americani. Sa precizam ca avioanele AWACS au, ca misiuni de baza, nu lupta ci asigurarea supravegherii, controlului si comunicatiilor pe timpul operatiunilor desfasurate în spatiul aerian al NATO. România se afla în acest spatiu.
Neutralitate vinovata
Parisul a intrat într-o noua încurcatura în Africa. De data asta diplomatica, nu militara ca în Mali si Republica Centrafricana. Parisul a anulat participarea oficiala la comemorarea a doua decenii de la genocidul din Ruanda în timpul caruia au fost ucisi 800.000 de oameni. Madame Christiane Taubira, ministrul Justitiei, a trebuit sa-si anuleze în ultimul moment calatoria la Kigali în urma unei declaratii a presedintelui ruandez Paul Kagame care a acuzat Parisul „ca a jucat un rol direct în pregatirea genocidului“ si, mai grav, ca „a participat la punerea acestuia în practica“. „Întrebati supravietuitorii masacrului de la Bisesero, din iunie 1994, si acestia va vor spune ce au facut soldatii francezi în timpul «operatiunii Turcoise» (numele dat interventiei soldatilor francezi, n.n.). Complicitate sigura dar si actori, atât la Bisesero cât si în întreaga zona numita «umanitate sigura». Ministrul de externe de atunci, Alain Juppé, a calificat drept „inacceptabila punerea în cauza a Frantei“ si a cerut presedintelui socialist Hollande „sa apere onoarea Frantei“. Belgia este si ea acuzata de implicare în situatia conflictuala de acum douazeci de ani. Ca o recunoastere a vinovatiei, Bruxelles-ul si-a trimis oficiali la comemorarea genocidului, punând gravitatea faptelor pe mostenirea nefasta a perioadei coloniale (Ruanda a fost una dintre coloniile belgiene din Africa).  Parisul a fost reprezentat doar la nivel de ambasador. Francezii resping acuzatia ca ar fi fost implicati direct în genocid, dar sunt dispusi, si ei, sa recunoasca unele erori. Cea mai grava ar fi lipsa de interventie rapida pentru oprirea masacrului produs în timpul disputelor dintre triburile hutu si tutzi. Acest pacat este numit la Paris „neutralitate vinovata“. Sa recunoastem, francezii sunt geniali în definirea (sau acoperirea) unei situatii stânjenitoare.
Imposibila întelegere
La 29 aprilie se încheie una dintre etapele întelegerilor israelo-palestiniene. Pâna la aceasta data ar fi trebuit eliberat ultimul lot de palestinieni detinuti în puscariile din Israel. Un incident de ultima ora – eliberarea unui spion israelit din Statele Unite – a fost folosit de Tel Aviv ca pretext pentru blocarea celor convenite. Secretarul de stat american John Kerry, care a consumat cu generozitate energie pentru realizarea de progrese în vederea ajungerii la un acord de pace, si-a pierdut rabdarea si i-a avertizat atât pe israeliti cât si pe palestinieni ca Washingtonul are „o limita de timp si de efort“ în tratarea dosarului acestui conflict. Cine este vinovat este greu de spus. Pentru a forta Israelul sa elibereze acel lot de detinuti, Autoritatea Palestiniana a anuntat ca, în baza calitatii de „stat observator al  ONU“, obtinuta în 2012, Palestina va adera la 15 conventii si tratate internationale. Daca s-ar realiza, o astfel de masura ar însemna pentru Tel-Aviv înca un pas pe drumul recunoasterii internationale a statului palestinienilor. Premierul Beniamin Netanyahu a amenintat Autoritatea Palestiniana cu represalii daca îsi duce pâna la capat planul. Presedintele palestinienilor, Mahmoud Abbas, nu a cedat. A respins chiar si apelul secretarului de stat John Kerry care îi ceruse sa renunte la demersuri pentru a nu pune în pericol reluarea negocierilor directe în vederea încheierii acordului de pace. „Suntem pregatiti sa participam la negocierile de pace, dar nu cu orice pret“, a raspuns Abbas.
Ca un facut, de fiecare data când apare posibil un progres în discutiile israelo-palestiniene, intervine un obstacol. Acum, obstacolul a aparut cu putine zile înaintea unei întâlniri israelo-palestiniana la care urma sa participe si emisarul american Martin Indyk.
Spania, marsuri ale demnitatii
Spaniolii, initiatorii de anul trecut ai protestelor indignatilor, au iesit revoltati în pietele si pe bulevardele a peste 50 de orase. De data asta, ei dau semnalul unui alt tip de manifestatii care vor ravasi în curând Europa. Protestele lor au fost botezate „marsuri ale demnitatii“ sau „marsuri ale libertatii“. Violenta nu a lipsit. „Sarbatoarea s-a terminat! Poporul se trezeste!“ s-a auzit pe bulevardele Madridului. Manifestantii au depasit calma indignare de anul trecut si au schimbat mesajul. „Ridicati-va, ridicati-va! Sa mergem la lupta!“ se putea citi pe o pancarta. Aduce, nu-i asa?, cu Internationala. Pe un banner tronau portretele membrilor guvernului Mariano Rajoy sub care era scris: „Guvernantii au transformat politica în comert pentru propriile lor interese“.
Din 2011, programele de austeritate aplicate de guvernul conservator al lui Rajoy pentru a reduce deficitul public si datoria Spaniei au condus la doua greve generale si la aruncarea în strada a sute de mii de persoane.
Nemultumirea pentru planurile de austeritate ale Uniunii Europene creste si mai mult în preajma alegerilor pentru Parlamentul European.  Pentru institutiile europene, austeritatea si democratia au devenit panaceu. Pentru ele, orice rau vine de la încalcarea valorilor democratiei, nu si a drepturilor cetatenilor, popoarelor sau statelor. S-a ajuns la o mistica a democratiei. Lumea are suferinte mai mari si mai greu de suportat decât încalcarea acestor valori. Mai ales când avioanele îi întuneca cerul, iar scrâsnetul senilelor tancurilor o asurzesc.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper