Succesul WhatsApp, securitatea comunistă şi publicitatea capitalistă

Un articol de CĂTĂLIN STURZA

Fondatorul WhatsApp, Jan Koum, a intrat în rândurile miliardarilor îmbogăţiţi prin afaceri în mediul online după încheierea unei tranzacţii de 19 miliarde de dolari prin care compania Facebook preia aplicaţia de mesagerie instant.
Koum întruchipează, la 38 de ani, un model clasic de suces: după ce a emigrat din Ucraina şi a crescut într-o familie asistată social din Statele Unite, a ajuns – după ce a trecut pe la Yahoo şi şi-a deschis propria afacere – la masa miliardarilor. Aversiunea lui Koum faţă de publicitate şi folosirea datelor personale ale utilizatorilor pentru a vinde reclame vine, se pare, din copilăria petrecută în comunism, cu teama permanentă de „poliţia secretă“.
WhatsApp nu adună informaţii referitor la numele, sexul, adresa sau vârsta utilizatorilor. Pentru utilizarea serviciului este suficientă confirmarea numărului de telefon. Angajat la Yahoo până în 2007, Koum a părăsit compania alături de programatorul Brian Acton, deziluzionaţi de obsesia gigantului online pentru publicitatea agresivă.
În 2009, cei doi au înfiinţat propria firmă, cu o strategie bazată pe crearea unei aplicaţii de mesagerie uşor de utilizat, ignorând complet advertisingul. „Nimeni nu se trezeşte dimineaţa gândindu-se la publicitate, nimeni nu adoarme cu gândul la noile reclame pe care le va vedea mâine. Fără publicitate! Fără jocuri! Fără şmecherii!“, scria Koum în 2012 într-o postare pe blog.
WhatsApp nu a investit în marketing şi nu a angajat specialişti în relaţii cu publicul, pariind că aplicaţia va deveni populară datorită recomandărilor câştigate din partea utilizatorilor. Compania a luat avânt în cercuri de prieteni sau familii separate de graniţe, în special în Europa, unde costul sms-urilor internaţionale reprezintă o problemă.
Strategia a dat roade şi, în cinci ani, WhatsApp a acumulat 450 de milioane de utilizatori activi lunar, de două ori mai mulţi decât Twitter. Pe de altă parte, WhatsApp şi alte servicii online de mesagerie au provocat anul trecut pierderi de 32,5 miliarde dolari pentru operatorii de telefonie mobilă prin venituri nerealizate din mesaje sms. Suma va ajunge, se pare, la 54 de miliarde dolari în 2016, potrivit datelor firmei de cercetare Ovum.

Şi iată cum teama de securitatea agresivă din comunism şi aversiunea faţă de publicitatea agresivă din capitalism – considerate de mulţi drept relele principale ale celor două sisteme cândva rivale – pot duce la un model de success „mai curat“ şi la o avere de 17 miliarde de dolari. Iar acest model ştirbeşte, în plus, veniturile companiilor de telefonie mobilă – acuzate, la rândul lor, că ar juca neloial, monopolizând piaţa comunicaţiilor. Nu-i rău deloc, pentru o aplicaţie care trimite sms-uri prin telefon!

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper