România la Salonul Cărţii de la Paris

Un articol de TEODORA DUMITRU

La a 34-a ediţie a Târgului de Carte de la Paris, desfăşurată între 21-24 martie, ţara invitată de onoare este Argentina. Propunându-şi să speculeze vizibilitatea acumulată anul trecut, când a fost ţara invitată de onoare a evenimentului, România avansează acum, prin grija Institutului Cultural Român, un program care susţine că încurajează scriitorii tineri (până în 35 de ani) şi că acordă o atenţie specială scriitorilor din Republica Moldova. Sub deviza viitoristă „Des livres a venir, l’avenir des livres“ („Cărţile viitorului, viitorul cărţilor“), programul românesc e reprezentat mai degrabă de dezbateri şi mese rotunde – de la arte vizuale şi integrarea europeană a Republicii Moldova, la relaţia dintre ficţiune şi sport –, decât de apariţii editoriale, între care se disting totuşi Cristian-Robert Velescu, cu Avant-gardes et modernités, traducerea Cântecelor cu gura-nchisă de Tudor Arghezi, semnată de Benoît Joseph Courvoisier, şi două volume, unul de proză, altul de poezie, ale Martei Petreu. Prin „prezentare de carte a autorilor tineri“ se înţelege însă – la o scrutare mai atentă a calendarului evenimentului – lansarea unor autori trecuţi bine de 35 de ani ca Anca Mizumschi, Cassian Maria Spiridon sau Mihai Gălăţanu (!). Tinerilor cu adevărat tineri li se dedică o singură discuţie, la care participă Vlad Moldovan, Andrei Mocuţa, Roxana Baudouin şi Augustin Cupşa, restul celor patru zile de târg fiind rezervate consacraţilor: caricaturistul Ştefan Popa Popa’s, scriitorii George Arion, Magda Cârneci, Dinu Flămând, Şerban Foarţă, Nicolae Manolescu, Marta Petreu, Alex. Leo Şerban, Matei Vişniec.
În fine, dacă promovarea tinerilor şi echilibrul consacraţi-aspiranţi rămân la nivelul propagandei mânate de bune intenţii, mai rămâne de elucidat un mic detaliu birocratic: „Şi anul acesta, la standul României vor fi expuse volume publicate de peste treizeci de edituri din spaţiul editorial autohton“, anunţă site-ul ICR în ajunul  deschiderii târgului. Consultând site-ul francez al Salon du Livre, se constată că acolo nu figurează decât două edituri româneşti: Editura Vinea şi Editura Institutului Cultural Român, restul fiind probabil invitaţi-surpriză. Excelentă sincronizare, din care nu lipsesc absurdul, suspansul şi obscuritatea – ingredientele-vedetă ale literaturii române contemporane în optica francezului modic introdus în chestie, aşa cum arătau majoritatea comentariilor la cărţile româneşti de la precedenta ediţie a Salon du Livre.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper