„Martiri“ de nevoie. Profesoara Mirela Miron in lupta cu Sistemul

Un articol de CATALIN STURZA

O profesoara de limba româna face zilnic o naveta de peste 100 de km, din Cluj în Muntii Apuseni, pentru un salariu de 900 de lei pe luna. Dupa ce a renuntat, din proprie initiativa, la un job în publicitate, cu masina de serviciu si un salariu de câteva ori mai mare. În plus, profesoara este si mamã a doi copii! Aceasta e subiectul unui reportaj pe care îl pulica ziarul „Gândul“ sub umbrela unui foileton intitulat „Vorbeste româneste“.
Reporterul ziarului „Gândul“ a petrecut o zi alaturi de Mirela Miron, profesoara care merge, zilnic, trei ore dus si trei ore întors pentru a preda limba româna copiilor din comuna Marisel – în Muntii Apuseni. Dincolo de accentele dramatice ale reportajului, de „Formula AS“ intersectatã cu „stirile PRO TV“, „Gândul“ ne ofera câteva detalii relevante despre motivatiile unui astfel de profesor.
Naveta tine, într-adevar, sase ore – însa Mirela Miron nu o face chiar în fiecare zi. Ceea ce nu scade în nici un fel meritele „martirajului“ profesoarei – tinând cont ca acasa, la Cluj, e asteptata si de doi copii: „Fac acest traseu aproape în fiecare zi. Ma trezesc la 5 dimineata, la 6 prind microbuzul la 8 vine al scolii, iar la 9 sunt la Marisel. Trei ore dus, trei ore întors. Nu vin tot timpul acasa. Se-ntâmpla sa ramân peste noapte la vreo familie unde sunt copii. (…) Mirela Miron recunoaste ca alegerea a fost grea, pentru ca ajunge târziu acasa, obosita, are doi copii de crescut si nu mai are timp de meditatii.“
Dar de ce? – ne întrebam, în mod legitim. De ce ar face un om de 39 de ani – aceasta este vârsta  Mirelei Miron – astfel de alegeri, când toata lumea fuge dinspre sat spre oras, dinspre provincie si capitala si dinpre România spre Occident pentru singurul lucru pe care totii locuitorii planetei Pamânt si-l doresc, la unison: o viata mai buna? În parte, pentru un scop în viata – aflam din reportajul din „Gândul“: „La 30 de ani mi-am pus întrebarea «ce fac eu, de fapt?» si mi-am raspuns ca fac bani pentru firma. Mi-am adus aminte ca am o biblioteca în mintea mea, ca pot sa ofer ceva si ca pot sa am satisfactii, chiar daca nu sunt bine platita. A fost greu sa trec de la un salariu mare si de la masina de serviciu, la un salariu de 900 de lei lunar. Nu am resimtit asta nici ca pe un regres, nici ca o depresie. Spun doar ca a fost dificil.“
Dar nu e numai atât. Daca ar fi fost doar asta, am fi avut, cel mai probabil, de-a face cu un sfânt sau cu un nebun. Înainte de a preda la Marisel, Mirela Miron a fost profesoara suplinitoare pe la licee „de fite“ din Cluj. Însa sistemul e sistem si, chiar pentru 900 de lei pe luna, e foarte greu sa razbesti si sa obtii un post de titular la un liceu „de fite“ dintr-un oras mare. De ce? Pai cum de ce: pentru ca învatamântul, la fel ca sistemul medical, se autofinanteaza: din spagi… pardon, meditatii! Asadar, înainte de a face alegeri de constiinta, doamna profesoara Mirela Miron, venita cu cele mai bune intentii înspre nevoile copiilor, dinspre sistemul privat, s-a luptat timp de cinci ani cu sistemul: „Am avut sanul trecutt a doua nota la titularizare. Pentru mine exista posibilitatea de a ma întoarce într-o scoala din municipiul Cluj-Napoca, dar pe o perioada determinata, de un an – de doi. Cred ca nu pot sa progresez, nici elevii nu o pot face, cu profesori care se schimba o data la un an sau doi. Mi-am propus sa ramân mai multi ani în Marisel pentru a  avea si eu satisfactii din munca mea, iar copiii sa reuseasca sa învete ceea ce am de oferit“.
Iata si o stire aparuta în aceasta saptamâna în ziarul „Evenimentul Zilei“: nedecontarea navetei de catre Ministerul Educatiei reprezinta un dezastru pentru elevi si profesori. „Naveta decontata elevilor este o masura extrem de importanta pentru evitarea abandonului scolar, pentru realizarea continuarii studiilor, începând cu clasele a IX-a si a X-a“, spune sefa Inspectoratului Judetean din Iasi, citata de EvZ. Si: «Efectul imediat al nedecontarii este abandonarea postului primit, mai ales de catre profesorii suplinitori care, multi dintre ei sunt si foarte tineri, profesori debutanti», a mai spus sefa ISJ. «Astfel, la salarii de 700, 800 sau 900 de lei, la care naveta variaza între 100 si 300 de lei pe luna, e greu sa te gândesti ca profesorul poate avea si o viata decenta.»“
Mirelei Miron – aflam din reportajul din „Gândul“ – nu i se deconteaza naveta Cluj-Marisel.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper