Etnologi la lucru

Nicolae Constantinescu

O vorba din popor zice ca „Toamna se numara bobocii“, sursa formulei paremiologice aflându-se, dupa cum consemneaza folcloristul Simion Florea Marian, în experienta de viata a crescatorilor de pasari care stiu ca „dintre toate galitele, bobocii sunt cei mai supusi primejdiilor si boalelor“, încât numai toamna „poti cunoaste câti din acei spet care i-ai scos mai traiesc, pentru a-ti da vreun folos“. Dar, dincolo de constatarea „stiintifica“, pretioasa pentru avicultori, zicerea a cumulat si alte sensuri, scoase în evidenta de Iuliu A. Zanne, autorul celebrului corpus „Proverbele românilor“, care noteaza sub expresia cu numarul 299: „Acest proverb ne învata a nu ne bucura de un lucru pâna nu-i vedem sfârsitul, de o fagaduiala pâna nu ni se împlineste…“. Sunt posibile, desigur, si alte interpretari, noile conditii de viata, noile contexte culturale si lingvistice dezvoltând si alte sensuri. În mediul universitar, de pilda, la începutul anului, de obicei toamna, la întâi octombrie, se face „numaratoarea“ studentilor intrati în primul an, „bobocii“, carora li se organizeaza si un bal, un rit urban de integrare si de agregare în structurile academice, universitare.
Tot toamna, din ratiuni de ordin administrativ-financiar, se organizeaza si principalele reuniuni stiintifice ale bransei etnologilor. Asa s-a întâmplat si anul acesta când, într-un interval de timp relativ scurt s-au succedat sesiunile stiintifice ale A.S.E.R. (Asociatia de stiinte Etnologice din România), integrata Sesiunii aniversare „Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului – 50 de ani“, Sibiu 30 septembrie – 4 octombrie 2013, CNCPT (Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale), Alba Iulia, 15-18 octombrie 2013,  I.E.F. (Institutul de Etnografie si Folclor „C. Brailoiu“), Bucuresti, 24-25 octombrie 2913, ca sa le mentionam pe cele mai importante, având un caracter national.
Prima, reuniunea de la Sibiu, a fost una aniversara, marcând semicentenarul unuia dintre cele mai vizibile asezaminte de cultura  din România, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, integrat Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, prilej de evocare a ctitorilor acestuia, începând cu Cornel Irimie (în cinstea caruia s-a dezvelit un basorelief memorial, s-a vizitat cabinetul de lucru al acestuia si a fost prezentata o comunicare cu titlul „Cornel Irimie, personalitate marcanta a muzeologiei europene“) si continuând cu dr. Corneliu Ioan Bucur, mereu activ, viguros, revendicându-si, pe drept, partea lui de glorie în edificarea monumentului cultural si stiintific din Dumbrava Sibiului, prof. univ. dr. Paul Niedermaier, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Cercetari Socio-Umane Sibiu, partas consecvent la acelasi proces, de la începuturi pâna astazi, Horst Klush, un veteran al studiilor despre ceramica populara transilvaneana, dr. Valerie Deleanu, cercetator cu vechi state de serviciu în institutia sarbatorita, prezent, în standurile cu carti de la Muzeu, cu un volum cu totul remarcabil despre „Mijloace de transport populare din România“, Sibiu, 2011, care submineaza o serie de prejudecati înca vii în ceea ce priveste cercetarea etnografica, prof. univ. dr. Ilie Moise, implicat activ în numeroase proiecte ale muzeului sibian.
Localnicilor li s-au adaugat alti cercetatori prestigiosi ai culturii traditionale românesti – dr. Olga Horsia, prof. dr. Ioan Godea, dr. Mihai Dancus, dr. Ligia Fulga, dr. Paula Popoiu si altii care au întregit cu crâmpeie de amintiri personale sau cu documente inedite istoria bogata în înfaptuiri a muzeului din Dumbrava Sibiului. Sesiunea omagiala a fost condusa cu tact de dr. Marian Ovidiu Baron; cu tact, zic, pentru ca, în caldura evocarilor, amintirilor, retrairilor, spiritele s-au încins, în luarile de cuvânt s-au strecurat si unele nuante polemice, controverse, puneri la punct care, poate, nu-si aveau locul la ceas aniversar, sau, dimpotriva, au adus sporul de culoare si de autentic, de viu, necesar în astfel de împrejurari.
Secventa de evocari a fost completata de o ampla sesiune plenara, în care noii manageri ai Muzeului au prezentat, cu aplomb, prezentul si perspectivele institutiei muzeale sibiene, aratând ca aceasta are nu numai un trecut glorios, dar si un viitor pe masura. Integrate sesiunilor de comunicari pe sectiuni au fost si doua workshop-uri (n-avem ce face, limba româna a acceptat termenul, macar ca si atelier ar fi mers la fel de bine!). Primul, „Patrimoniul cultural european – cazul românesc“, condus de prof. univ. dr. Otilia Hedesan, de la Universitatea de Vest din Timisoara, derulat în cadru Proiectului „Creative Cultural Heritage“, finantat de Comisia Europeana, al doilea, „Un secol de istorie locala în imagini“, finantat de AFCN, cu participanti de la institutii de stiinta si cultura din Brasov, Cluj, Mures, Bucuresti.
Cât priveste sesiunea de comunicari, aceasta s-a desfasurat pe sectiuni, patru pe probleme de muzeologie („Muzeele etnografice în aer liber si pavilionare în secolul XX“, „Conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal“, „Muzeul de etnografie universala“, „Marketingul si educatia în muzee“), una, sesiunea ASER, având ca tema „Modalitati actuale de cercetare si promovare a patrimoniului imaterial din România“.
ASER (Asociatia de stiinte Etnologice din Români) s-a înfiintat în urma cu opt ani, numara acum circa 200 de membri, marea majoritate cu cotizatia la zi, organizeaza, anual, o sesiune de comunicari si are o publicatie proprie, „Caietele ASER“..
Adunarea generala a Asociatiei s-a deschis cu un moment festiv. I s-a închinat un medalion comemorativ istoricului si antropologului dr. Barbu Stefanescu, plecat anul acesta din lumea celor vii. Au fost omagiati dr. Iordan Datcu la împlinirea vârstei de 80 de ani, dr. Ioan Godea la 70 de ani, dr. Ilie Moise si dr. Ovidiu Papana la 65 de ani. Tot in cadrul Adunarii generale au fost atribuite, pentru prima data, Premiile ASER care au revenit ex-aequo expozitiei si catalogului „Picu Patrut“, Muzeul National al Taranului Român (realizator dr. Georgeta Rosu) si „Marturii ale credintei noastre din Oltenia, Muntenia, Transilvania, Moldova si Basarabia, în creatia graficianului elvetian Anton Kaindl“, Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti“ (realizator dr. Sebastian Sorin Duicu). În absenta presedintelui Asociatiei si a altor membri ai Consiliului director, lucrarile au fost conduse de dr. Ligia Fulga, sprijinita de o mâna de tineri colaboratori (Emil Târcomnicu, Catalin Stoian) carora li se cuvin toate laudele pentru munca depusa.
Pentru a nu nedreptati, prin omisiune, pe vreunul dintre autori, nu voi da nume. Voi spune doar ca, în cele peste 20 de comunicari din sectiunea „Modalitati actuale de cercetare si promovare a patrimoniului imaterial din România“ au fost tratate teme de actualitate, cu un caracter teoretic („Dincoace si dincolo de material/imaterial, tangibil/volatil, institutional/informal – probleme ale eticii interventioniste“, „Terenuri rurale contemporane: cercetarea etnologica în relatie cu patrimonializarea“,. „O abordare antropologica asupra stilului de viata traditional“, „Cercetarea si protejarea patrimoniului imaterial, sub semnul urgentei!“) sau aplicat („Arhiva digitala a baladelor maghiare din Ardeal si Moldova“, „Gestionarea sarbatorii de hram într-un spatiu multicultural“, „Promovarea patrimoniului imaterial din România prin audiovizual – instrumente si strategii promotionale specifice“, „Filmul etnografic – modalitate de promovare a patrimoniului imaterial“), studii de caz („Nu stiu de ce, dar asa se face. Scenarii pierdute, scenarii regasite în ceremonialul nuptial“, „Un vechi obicei transilvanean : înstrutarea boului“, „Cercetari etnografice în Republica Moldova“, „Desfacutul de facatura în Maramures – o vraja complexa axata pe magia în lant“, „Metode actuale de cercetare si arhivare a horii cu noduri“, „Folclor românesc din judetul Harghita. Cercetari anterioare si reevaluari contemporane“, „Reprezentarea grafica a sunetului instrumentelor muzicale“).
Cum s-a statornicit deja o frumoasa traditie, comunicarile vor fi publicate în „Caietele ASER“, publicatie ajunsa acum la nr. 8/2012, Editura Etnologica, 2013, 202 p., coordonatori Emil Târcomnicu, Ioana Fruntelata, Gabriel-Catalin Stoian). În cele trei sectiuni ale volumului „Viziuni si metode în etnologia actuala“ sunt cuprinse comunicarile sesiunii din 2012, grupate în sectiunile I. Etnologie aplicata, II. Abordari actuale ale documentului/textului etnologic, III Aniversari si comemorari, plus o densa rubrica de Recenzii, sustinuta în acest numar de Amalia Pavelescu si Gabriel-Catalin Stoian. Cea mai bine reprezentata este sectiunea I. Etnologie aplicata, 14 studii semnate de cercetatori de toate vârstele si cu formatii diferite, de la veteranul Horst Klush („Cana Daniela a lui Sebastian Hann“) la cuplurile Maria Croitoru si Grigore Croitoru („Cu privire la cercetarea etnofolclorica a satului Alunis, judetul Salaj“) si Pamfil Biltiu si Maria Biltiu („Anul nou sau perfectiunea începuturilor în cultura populara maramuresana si româneasca“), de la consacratii Gheorghe Deaconu, Filofteia Pally, Narcisa Stiuca, Dorina Elena Receu si Anca Sârbu la mai tinerii, dar pe deplin afirmatii, Camelia Burghele, Dorel Marc, Emil Târcomnicu, Ioan George Andron si altii.
Din sectiunea a doua, de remarcat sunt contributiile dense ale Ioanei-Ruxandra Fruntelata („Patrimoniul cultural imaterial: realitate si reprezentare“) si Marin Marian-Balasa („Despre esenta performativa a actelor culturale sau despre o introducere în etnologia cognitiva“).
Prin contributiile de bun nivel stiintific si prin aparitia ritmica (o data pe an) „Caietele ASER“ tinde sa devina una din publicatiile de tinuta ale etnologiei românesti actuale.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper