Coruptia istorica. Odata fanarioti, mereu fanarioti!

Un articol de CATALIN STURZA

A trecut aproape neobservata o stire despre un raport BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) care analizeaza legatura dintre institutiile istorice ale Europei Centrale si de Est si felul cum s-au descurcat fostele state comuniste in tranzitie. Stirea a aparut pe Mediafax, la sfârsitul lunii noiembrie, iar raportul BERD spune, pe scurt, asa: tarile cu institutii ruso-otomane o duc, de regula, mult mai rau decât tarile cu institutii prusace si austriece.
„Imperiile si puterile coloniale pot lasa o mostenire pe termen lung in ce priveste institutiile politice si economice. In particular, conducerea otomana a avut efecte negative de durata asupra dezvoltarii financiare si normelor sociale legate de incredere din Europa de Sud-Est. Conducerea habsburgica, in schimb, a lasat o mostenire pozitiva prin lipsa coruptiei“, arata raportul BERD, citat de Mediafax. Tarile cu cel mai bun parcurs, in ultimii 20 de ani, au fost cele cu institutii prusace, urmate de cele cu institutii habsburgice (foste componente ale Imperiului), in timp ce statele cu institutii tariste sau otomane au mers cel mai prost – uneori mai prost decât in vremea comunismului!
Regiunile din Polonia care s-au aflat in trecut sub control prusac sau austriac tind sa voteze partide mai liberale, fata de cele care au fost controlate de Imperiul Tarist. Campioanele tranzitiei sunt, de departe, Polonia, Estonia, Lituania – ale caror institutii poarta o puternica amprenta prusaca. Foarte bine o duc si Ungaria, Polonia, Cehia, Croatia, Slovacia si Slovenia – toate inglobând teritorii provenite din fostul Imperiu Habsburgic. Dintre tarile foste componente ale Imperiului Otoman aflate acum in parteneriat cu BERD, doar România, Bulgaria si Macedonia au inceput sa se apropie de standardele occidentale, dar evolutia e foarte lenta. Iar Albania, Muntenegru si Serbia au involuat, in perioada tranzitiei, din punct de vedere economic si politic. Cel mai puternic recul s-a inregistrat in Ucraina si in Belarus, care au involuat constant, intre 1989 si 2006.
Explicatia? Institutiile si normele sociale mostenite isi fac, foarte probabil, simtite efectele pe parcursul perioadei de tranzitie. Bazele institutiilor contemporane nu au fost asezate doar in perioada comunista; aceste baze – arata BERD – au fost asezate de secole. Esecul privatizarilor din România, din primii ani, este atribuit de raportul citat preluarii controlului procesului politic de grupuri de interese opuse reformelor economice, care le-ar fi afectat situatia privilegiata. Eticheta de „nomenclatura“, pusa generic acestor grupuri, nu e, asadar, suficienta: pentru a avea imaginea corecta, „nomenclatura“ noastra trebuie reprezentata cu caftan si comanac: vorbim despre o nomenclatura fanariota!
Aceasta idee a legaturii dintre institutiile istorice corupte si evolutia economic precara a unor tari altfel bogate in resurse naturale, scoasa in evidenta de raportul BERD, am mai discutat-o in aceasta pagina, intr-un comentariu al cartii profesorilor Daron Acemoglu si James Robinson, „Why Nations Fail“. Cei doi profesori, de la MIT, respectiv Harvard, descriau o serie de „institutii bune“: definite drept legi si practici care ii motiveaza pe oameni sa munceasca, sa devina productivi, din punct de vedere economic, si, astfel, sa se imbogateasca – imbogatind, in acelasi timp, si tara in care traiesc. Printre institutiile economice bune se numara protectia proprietatii private, predictibilitatea respectarii contractelor, oportunitatile de a investi si de a pastra controlul asupra capitalului. Acestora li se opun „institutiile proaste“: coruptia, razboiul civil, inflatia si neglijarea educatiei. „Blestemul resurselor naturale“ pe care il teoretizeaza Acemoglu si Robinson se traduce prin faptul ca tarile mai bogate in resurse minerale, petrol si lemn, care au ghinionul de a fi guvernate de institutii traditionale proaste, in loc sa devina mai prospere decât tarile sarace in astfel de resurse tind sa isi intareasca institutiile proaste, in folosul unei elite restrânse si corupte, pâna când isi epuizeaza resursele si ajung la sapa de lemn.
Care e cea mai importanta mostenire pozitiva lasata de administratiile habzburgica si austriaca, in Europa Centrala? Ei bine: absenta coruptiei! Care e cea mai daunatoare institutie proasta mostenita de România de la otomani/rusi/greci? Raportul BERD n-o spune, insa nu este greu sa deducem: proverbiala, fanariota si generalizata coruptie.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper