Inventarea tenisului (54)

Un articol de Valentin Protopopescu

Din toate punctele de vedere, Borg a fost un fenomen. Unul monstruos, atât în bine, cât si în rau. O aparitie extravaganta, un afront ontologic adus ideii de limita (cred ca domnul Liiceanu poate fi fericit, caci iata ca si în sport, recte tenis, pragul metamorfozei fenomenologice devine un reper esential!). A debutat ca profesionist la vârsta la care altii au înca aspiratii juniorale (saisprezece ani, în 1972). Pâna la retragerea sa oficiala, cea din 1983, cu toate ca practic suedezul n-a mai contat în circuitul ATP din 1981, caci în 1982 el a disputat un singur turneu, cel de la Monte-Carlo, unde a fost eliminat în primul tur de Noah, jucând în plus si patru competitii demonstrative, Borg a înregistrat record dupa record. În intervalul 1974-1981, el si-a trecut în palmares nu mai putin de unsprezece turnee majore, câstigând la simplu de sase ori Roland Garros-ul si de cinci ori (consecutiv) Wimbledon-ul. La total, scandinavul a cucerit 64 de trofee ATP de simplu, pierzând alte 25 de finale. La Australian Open, pe-atunci competitie cazuta în desuetudine, n-a luat niciodata parte, iar US Open-ul nu i-a purtat nicicând noroc, el esuând în patru finale. Björn se poate lauda si cu doua Turnee ale Campionilor. Trei ani la rând, între 1979-1981 Borg s-a clasat pe primul loc ATP în clasamentul sfârsitului de an. El s-a retras în plina glorie, brusc, fara ca un eveniment major si vizibil sa se fi petrecut cu-adevarat.
Monstruoasa a fost aparitia sa, la fel si disparitia. Suedezul a suferit în cele din urma de un sindrom de prea-plin, jucase prea mult timp la cel mai înalt nivel, aproape un deceniu, concentrarea îi fusese prea apriga, consumul nervos prea profund, iar toate acestea l-au uzat înainte de vreme. Dupa înfrângerea din finala de la Wimbledon, cea în fata lui McEnroe, consumata în 1981, de asemenea, dupa pierderea finalei de Flushing Meadows din acelasi an în fata incoturnabilului Big Mac, Borg a simtit cum dorinta de victorie i s-a diminuat, la fel si pasiunea sau interesul pentru tenis. Îi disparuse pur si simplu dorul de competitie, nazuinta de a fi primul, vointa de a se mai bate. Ceva vital secase în sufletul si mintea barbatului nascut la Södertälje. N-a mai putut si, cu o discretie simptomatica, a ales sa dispara.
Monstruos a fost Borg si din punctul de vedere al stachetelor depasite în materie de premii si contracte publicitare. În strania sa autobiografie intitulata „Revers“ (Editions Michel Lafon, Paris, 1993), Borg afirma ca a câstigat din premiile turneelor adjudecate în ATP (atentie, fara competitii demonstrative si partide de exhibitie!) cam 3,5 milioane de dolari USA. Din contracte de sponsorizare si publicitare cam tot atât. Putem deci banui ca a adunat în jur de 10-12 milioane de dolari la total. O suma fabuloasa în acea vreme si pentru acest sport (sa nu uitam ca dolarul avea o alta valoare în epoca, chiar si dupa prima criza a petrolului, cea din 1973!). Practic, suedezul, prin charisma, sociomania si celebritatea lui, a fost omul care a dat liber la boom-ul financiar pe care l-a cunoscut tenisul în acea perioada. Dupa Borg nimic n-a mai fost ca înainte, iar toti ceilalti campioni, de la McEnroe la Djokovici, au de ce sa-i fie recunoscatori „omului de ghiata“…
Iata, pentru demonstratie, o lista a companiilor cu care Björn Borg semnase contracte de reprezentare:
a. Registrul international: echipament vestimentar FILA (fara Scandinavia); SAS (Scandinavian Airline System); încaltaminte Diadora (fara USA si Canada); papuci Tretorn; blue jeans Lois; racordaj din mat de bou VS; automobile Saab; masina de racordare Ektelon; poster Björn Borg (de doua feluri); calendar Björn Borg (în doua formate); rachete Donnay; puzzle Björn Borg; masina de tricotat Björn Borg; lotiune de plaja Björn Borg;
b. Canada: bandana Björn Borg; încaltari Tretorn;
c. Europa: mingi Penn; jucarii Pelikan; cereale Kellog; papusa Björn Borg; gama de cosmetica Björn Borg;
d. America de Sud: mingi Penn;
e. Statele Unite: încaltari Tretorn; accesorii de antrenament Power Swing; încaltari de jogging Diadora; ansamblul imobiliar Casars World; papusa Björn Borg; alimente Nutrament;
f. Brazilia: jucarii Björn Borg; apa minerala Björn Borg;
g. Japonia: apa minerala Sunkist; magazine Björn Borg;
h. Scandinavia: bandana Björn Borg; echipament vestimentar de hochei; port-chei Björn Borg; bloc-notes, creioane, guma Björn Borg.
Ne-mai-va-zut! Niciodata lumea sportului alb nu mai cunoscuse o asemenea grija pentru detaliul economic, o asemenea insatiabilitate financiara, un asemenea dor de a nu lasa nimic fara o pretaluire. Si Borg avea dreptate. Sportivii au o viata scurta, iar dupa retragere trebuie sa-si asigure la un standing ridicat existenta. Fara o astfel de rigurozitate si strategie asupra câstigului pecuniar nu poate exista ziua de mâine…
Monstruoasa i-a fost lui Borg pâna si sexualitatea ori macar sex appeal-ul. El însusi declara ca a cunoscut sexul devreme, pe la treisprezece-paisprezece ani. Vreme de cinci ani a fost prietenul si iubitul campioanei de junioare a Suediei, simpatica Helena Anliot. În 1973, când deja relatia lor se racise, Borg a rugat-o totusi pe Helena sa-l întovaraseasca la Wimbledon, caci altfel nu putea (sau nu stia pe-atunci!) sa scape din fata asaltului neobosit la care-l supuneau elevele de colegiu si studentele britanice, celebrele groupies, atât de dispuse unei nopti de amor pe gratis cu obiectul fanatismului lor. Mai târziu, Lennart Bergelin, antrenorul si mentorul sau, în fapt, un al doilea tata pentru Björn, se ocupa de raspunsul la telefon în camera de hotel, ca si de paza usii. Dupa ce a cunoscut-o pe Mariana Simionescu, cea care avea sa-i fie sotie, Borg îi lasa acesteia grija sa se ocupe de entuziasmul invadator al tinerelor cu adictie la campionul scandinav…
Cum sa nu cadem de acord, în asemenea conditii, ca Borg a fost un fenomen monstruos si un început de lume?

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper