O expozitie blockbuster la Antipa (II)

 

Poate v-am plictisit, saptamâna trecuta, istorisindu-va povesti care aparent nu au nici o legatura cu expozitia The Human Body. Totusi era necesar acel ocol pentru a întelege contextul în care a fost organizata expozitia la Bucuresti.
Potrivit modelului aplicat cu expozitia „Titanic“, si în cazul corpurilor plastinate exista suficient material pentru a fi expus simultan în mai multe orase. Astfel, în paralel cu expozitia de la Bucuresti, au mai fost montate expozitii similare la Cracovia si la Gdansk. Cele trei expozitii sunt itinerate, din 2005 încoace, cu mare succes, peste tot în lume. Pâna acum, au mai fost deschise în SUA, Irlanda, Olanda, Belgia, Austria, Spania, Argentina, Canada, Costa Rica, Columbia, Chile, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Croatia, Serbia, Portugalia, Letonia, Israel si Salvador. Promotorul acestor expozitii este o alta firma a familiei Geller, de aceasta data cu sediul în SUA: Premier Exhibitions Inc. Pentru a ne face o idee despre popularitatea acestei expozitii, trebuie spus ca 67% din veniturile companiei provin din itinerarea expozitiei despre corpul omenesc, 19% din itinerarea expozitiei „Titanic“, iar restul de 14%, din alte activitati, între care, expozitiile „Dialog în întuneric“ (care este vizitata într-un întuneric absolut) si „Star Trek“ (expozitie care utilizeaza costumele si decorurile celebrului serial).
Pe de alta parte, se poare observa ca, nu doar în România si nu doar din cauza propagandei Falun Gong, expozitia a fost întâmpinata cu ostilitate de o parte a publicului: este vorba despre cei având puternice credinte religioase si care considera ca expunerea – chiar si fragmentara – a unor cadavre este o blasfemie.
Fara îndoiala, dimensiunea etica a oricarei expozitii muzeale este extrem de importanta. Muzeele sunt, deopotriva, institutii cu un rol deosebit în procesul de educatie, asemenea institutiilor de învatamânt. Codul deontologic al Consiliului International al Muzeelor (ICOM) este adoptat, practic, de toate muzeele lumii. În unul dintre articolele sale, Codul vorbeste despre necesitatea ca muzeele sa prezinte ramasitele omenesti, respectând demnitatea umana. În ceea ce priveste expozitia de la Bucuresti, desigur, orice definitie este discutabila, atâta vreme cât nu este o autoritate care sa decida daca aceasta a respectat sau nu demnitatea umana (numai justitia ar fi putut face, eventual, asa ceva, dar „fapta“ nu ar fi avut urmari directe, câta vreme nu este vorba despre un delict, ci doar despre interpretarea unui Cod). Personal, cred ca Muzeul „Antipa“ a respectat Codul deontologic ICOM, chiar daca demersul sau a fost riscant în societatea româneasca.
Lasând la o parte argumentul vizând „blasfemia“ (Cornel Mihalache a discutat într-un remarcabil documentar difuzat la televiziunea publica aceasta problema), un altul a fost acela ca nu a existat un acord din partea rudelor decedatilor pentru plastinatie. Ar trebui spus ca nici pentru aducerea cadavrelor în salile de disectie ale facultatilor de medicina nu exista vreun acord al rudelor, pentru simplul motiv ca acestea nu sunt cunoscute. Sigur ca e greu de crezut ca exista atât de multe persoane care mor, fara ca cineva sa stie ceva despre ele, fara sa aiba acte de identitate ori rude cunoscute. Si totusi este adevarat. Pentru cine nu crede, o excursie (e drept, cam neplacuta) la Institutul Medico-Legal din Bucuresti ar fi instructiva. Este plauzibil ca într-o o tara cum este China numarul persoanelor decedate fara a se cunoaste ceva despre ele este, proportional, de 60 de ori mai mare. Un alt argument împotriva expozitiei este ca persoanele interesate de anatomie pot privi, în voie, mulaje si, deci, nu este nevoie sa se uite la cadavre plastinate – pentru ca asta ar fi doar un fel de placere morbida. Daca ne pastram în limitele acestei argumentatii, n-ar mai merge nimeni sa vada „Gioconda“ la Luvru, pentru ca ar fi suficient sa o admire în numeroasele albume în care e reprodusa, iar simpla dorinta de a o vedea „pe viu“, ar fi expresia unei pasiuni fetisiste. În fine, ultimul argument care a fost adus în discutie a fost cel al socului emotional. Personal, nu am vazut si nici nu am auzit ca vreunul dintre vizitatori sa fi suferit asa ceva. Expozitia este realizata exceptional, ceea ce face ca fiecare exponat sa fie fascinant. Într-adevar, pentru oricare dintre noi, cunoscatori sau nu ai propriului nostru corp, expozitia s-a dovedit a fi extrem de interesanta, pentru ca… nici o copie nu poate înlocui originalul!
Pentru Muzeul „Antipa“ expozitia a fost, în fapt, o „afacere“ din toate punctele de vedere. În primul rând, a stabilit un nou record de vizitare, dupa 1989, pentru expozitiile temporare (ce pacat ca acest lucru se întâmpla doar în cazul expozitiilor aduse din strainatate!). În al doilea rând, a crescut ametitor popularitatea Muzeului: în timpul Noptii Europene a Muzeelor, „Antipa“ a fost cel mai vizitat muzeu din Bucuresti si, probabil, din tara. În fine, a reusit sa aduca institutiei venituri nete de peste 232.000 lei (cu aproximatie, echivalentul unei subventii lunare primite din partea Ministerului). Ar mai trebui totusi adaugat ca, în plus, a nascut si o dezbatere în societatea româneasca, având la origine o problema legata de muzee, dovedind care sunt limitele la care societatea noastra a ajuns. Ma refer, concret, la decizia inspectoarei generale scolare din judetul Calarasi, care a interzis formal scolilor din judet sa viziteze Muzeul „Antipa“ în timpul saptamânii „Scoala altfel“, doar pentru ca ministrul Remus Pricopie a zis ca el nu si-ar duce copiii sa vada expozitia: este o limita a servilismului si a lipsei de raspundere pe care, iata, un cadru didactic o poate atinge (foarte usor!).
Dupa „Umbre si lumini“ (expozitia franceza organizata la Muzeul National de Arta în 2005), iata ca anul 2013 aduce în Bucuresti doua expozitii realizate pe acelasi model blockbuster: „Comorile Chinei“ si „The Human Body“. Este înca mult prea putin pentru a spune ca România ar fi intrat în marele circuit mondial al expozitiilor. Lipsa de bani necesari pentru investitii ne împiedica sa ne putem aseza la aceeasi masa cu tarile de la vest de Tisa. Este nevoie de un efort concertat si de lunga durata pentru a câstiga atât încrederea realizatorilor acestor mari expozitii, cât si interesul publicului. Pe de alta parte, cu mult curaj si spirit întreprinzator (e adevarat, si cu o suma consistenta, la începutul investitiei), sunt convins ca si muzeele românesti ar putea realiza asemenea expozitii pentru a le itinera în strainatate.
Pâna atunci, ar trebui sa ne pregatim, de pe acum, pentru viitoarea expozitie de succes a Muzeului „Antipa“, care va fi organizata în 2014: „Dinozaurii din Argentina – uriasii Patagoniei“. Argentina este tara în care, în ultimul deceniu, s-au facut cele mai importante descoperiri de fosile ale dinozaurilor din lume. Si de aceasta data va fi implicata o universitate (Comahue, din Patagonia), iar bagajul stiintific al expozitiei promite sa fie impresionant. O varianta a acestei expozitii a mai fost organizata la Bucuresti, în 2007-2008. Este de sperat ca si expozitia din 2014 se va bucura cel putin de acelasi succes!

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper