Löwendal in Bucovina intreaga

Un articol de DOINA CERNICA
Un articol de DOINA CERNICA

Erou de roman, de film, cum s-a spus de multe ori, daca numai în roman si în film se întâlnesc deodata misterul, aventura si excelenta talentului – desi, dupa cum se stie, viata ramâne cea mai ampla scena pentru astfel de personaje-personalitati –, George baron Löwendal s-a reîntors în aceste zile în Bucovina picturii sale.
Marca spiritului lui George Löwendal
Cu ascendenta daneza-norvegiana si nobiliara, nascut în 1897 la Sankt Petersburg, unde si-a facut si studiile la Belle Arte (liceul l-a urmat la Kiev), George Löwendal demonstreaza rapid o deosebita înzestrare, pictorul fiind îmbogatit de scenograf, de actor si de balerin. Istoria mare si istoria mica (tatal se pare ca i-ar fi murit implicându-se în salvarea familiei tarului Nicolai II, mama i-ar fi fost deportata în Uzbekistan) l-au adus în Basarabia, unde îsi descopera interesul pentru teatrul de animatie si unde are revelatia iubirii pentru evreica Ariadna Ambrozieva, poeta, cântareata si dansatoare. Vor avea împreuna doua fiice, pe Lydia si Irina, pentru sanatatea carora va alege sa plece la aerul mai curat al Cernautilor, unde va deveni pictor scenograf si director al Teatrului National din capitala Bucovinei, loc în care înfiinteaza si primul teatru de marionete din România.
De altfel, peste tot unde ajunge George Löwendal, ramâne marca spiritului sau creator si novator. Din acesti ani începe fascinatia pentru taranii si manastirile de aici, carora le consacra memorabile picturi de sevalet, oferite publicului, pentru prima oara, în 1933, într-o ampla expozitie la Palatul National din Cernauti, apoi în 1935, la Sala Mozart din Bucuresti, unde revine definitiv în 1937, dar de unde va urca adesea în Bucovina, de care îl leaga, avea sa marturiseasca, cei mai fericiti ani ai vietii sale. Pictorul si omul de teatru cunosc o celebritate pe care anii o vor intensifica permanent. Decorat de regele Mihai, membru fondator al Uniunii Artistilor Plastici, profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Löwendal îsi traieste ultimele veri în Bucovina, în zona Gura Humorului. Se stinge fulgerator din viata în 1964, la 16 zile dupa nasterea unicei nepoate, botezata cu numele preaiubitei sale sotii, Ariadna.
Un Sadoveanu al picturii
La 10 mai (ziua nasterii artistului) 2010, aceasta nepoata, Ariadna Avram, înfiinteaza Fundatia Löwendal (pentru care achizitioneaza o cladire în centrul Capitalei) si începe, cu energia si culturalitatea bunicului, lucrarea de punere în valoare, româneasca si europeana, a creatiei lui Löwendal si de încurajare a artei contemporane, organizând, între altele, un concurs deschis tinerilor scenografi.
„În tablourile mele a fost înfatisata întreaga Bucovina; poate nu exista un kilometru patrat, în acest colt al României, prin care sa nu fi trecut si pictat; nu este niciun pisc de munte, nicio manastire si nicio regiune în care sa nu fi pictat scene din viata taranilor si nesfârsitele lor portrete“, scria în însemnarile sale Löwendal. De aceea, de aici, a considerat Ariadna Avram, trebuie sa înceapa calatoria artistului în secolul XXI, în pragul celor 50 de ani de la disparitia sa din viata (si trecerea în vesnicie), care se vor împlini în 2014. Astfel ca doua impresionante expozitii de pictura si schite de decoruri, marionete, afise sunt deschise pe 18 iulie 2013 la Muzeul de Arte Cernauti, iar, la 25 iulie 2013, la Gura Humorului, la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Löwendal povestind (ca ,,un Sadoveanu al picturii!“, cum s-a si zis despre el), în aceasta parte a doua a verii, generatiilor tinere despre Bucovina întreaga.
Feciorii lui „Singur pe lume“
La Gura Humorului, Ariadna Avram a evocat un moment de dinaintea vernisajului de la Cernauti, când a fost întâmpinata de doi barbati în toata firea cu o confesiune plina de mândrie: ,,Noi suntem feciorii lui „Singur pe lume“!“, cu trimitere la unul dintre portretele pictorului. Dar si pentru a mentiona intentia publicarii povestirilor dedicate taranilor – tarani care, afirma Sabin Balasa, ,,merg atavic în strabuni, în tot ce se întâmpla, ei sunt tara!…“ – si pentru a scoate în lumina cercetarile initiate de Fundatie, odata cu vernisajele, de descoperire a urmasilor celor care i-au fost modele.
Captivat de tablouri, publicul a întârziat si în preajma manastirilor, întârziind îndeosebi dinaintea Voronetului, dat fiind ca manastirea care ocroteste celebra biserica se afla la nici doi kilometri distanta de muzeu, si ca în cimitirul acesteia se odihneste Petru Comarnescu, cel care le-a pretuit si care l-a pretuit pe Löwendal. Aceasta apropiere a determinat-o pe Ariadna Avram sa se refere la doua momente mai putin cunoscute, poate, din viata artistului. Pe de o parte, la interventia salvatoare a lui George Löwendal pe lânga mitropolitul Bucovinei Visarion Puiu, care, prost sfatuit de un arhitect, ar fi vrut sa le spele frescele, si, pe de alta parte, la o alta interventie, de asemenea salvatoare, pe lânga Ana Pauker, care ar fi fost dispusa sa vânda Voronetul pe un milion de dolari americanilor.
Europa împreuna cu Bucovina
Sa mai retinem emotia cu care au fost ascultate proiectele viitoarelor expozitii Löwendal în tarile stramosilor sai, ale vietii sale, ,,în Europa împreuna cu Bucovina“ si aplauzele cu care a fost salutata intentia înfiintarii la Gura Humorului a unei reprezentante a Fundatiei, în fapt un muzeu în care sa se aduca o parte a colectiei Löwendal, ,,ca bunicul sa fie permanent între oamenii pe care i-a iubit“. Si, de asemenea, a impresionat placut respectul cu care i s-a adresat Vasyli Boeciko, consulul-general al Ucrainei la Suceava, cu flori si cu amintiri despre matusa sa Lydia, împreuna cu care, însotind-o la sarbatoarea centenarului nasterii lui Löwendal, Ariadna Avram a ajuns pentru prima data în Bucovina. Si sa ne bucuram de Löwendal înca o luna întreaga, în Bucovina întreaga!

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper