Sensuri & nonsensuri

Un articol de MIHAI IOVANEL

Premii

Gasind din intamplare, intr-o revista, lista premiilor pe 2012 acordate de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din Romania, am ramas surprins de numarul mare de sectiuni – nu mai putin de 20 (douazeci).
Astfel, pentru poezie s-au acordat Premiul Lucian Blaga, Premiul A.E. Baconsky, Premiul Al Caprariu, Premiul Negoita Irimie, Premiul Szilágyi Domokos; pentru proza s-au distribuit Premiul Liviu Rebreanu, Premiul Ion Agarbiceanu, Premiul Pavel Dan, Premiul INTERART, Premiul Bálint Tibor; pentru critica, istorie literara, eseu, publicistica s-au dat Premiul Mircea Zaciu, Premiul Ioana Em. Petrescu, Premiul Adrian Marino, Premiul Valeriu Anania, Premiul I.D. Sarbu; pentru debut au fost concese (doar) Premiul Marian Papahagi si Premiul Mongolu (acesta din urma prin filantropia omului de afaceri Remus Pop – „Mongolu“); pentru traduceri s-au decernat Premiul Eta Boeriu si Premiul Teodor Bosca; de asemenea, s-a oferit „Premiul N. Draganu, PREMIUL PRIMARULUI“.
Cer iertare daca am gresit numaratoarea (caci a gresi este omeneste) si sar la ipoteze:
– fie Clujul literar, in urma unei mutatii genetice sau a unui experiment scapat de sub control, detine un numar nefiresc de mare de genii ce se cer recunoscute prin Premiul Al Caprariu, Premiul Negoita Irimie s.a.m.d.;
– fie in sanul Filialei Cluj functioneaza o incapacitate cronica de a face alegeri;
– fie dorinta de a multumi/ servi pe toata lumea reprezinta in Cluj imperativul absolut in fata caruia se pleaca, ca niste mofturi, spaima de ridicol sau de alte sentimente.

Unsprezece

Evenimentul anului in proza este, dupa toate aparentele, publicarea de catre Gheorghe Schwartz la Curtea Veche Publishing a romanului „Agnus Dei“ si, prin asta, finalizarea ciclului „Cei o suta“, deschis prin „Anabasis“ (1988) si continuat cu „Ecce homo“ (1993), „Oul de aur“ (1998), „Mana alba“ (2000), „Vara rece“ (2004), „Axa lumii“ (2005), „Culoarul templier“ (2008), „Secretul Florenta (2010), „Diavolul argintiu“ (2011), „Bastonul contelui“ (2012) si deja mentionatul „Agnus Dei“ (2013). Deschisa cronologic de caderea Babilonului sub ocupatie persana, seria de romane a urmarit nu mai putin de o suta de generatii succesive – efort imaginativ si documentar cu totul admirabil. Ca intindere temporala, „Cei o suta“ isi gaseste unul dintre putinii termeni de referinta in „Les Mystères du peuple“, cronica de familie intinsa pe aproape doua milenii a lui Eugène Sue, pe care-o si intrece. Amatorilor de statistici le va fi util sa afle ca nu este prima undecilogie din literatura romana – prima ii apartine lui Paul Anghel, autorul ciclului „Zapezile de-acum un veac“.
Surse deocamdata neconfirmate sustin ca Nicolae Breban s-a retras in cantonament, pregatind un ciclu de DOUASPREZECE volume.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper