Umanismul solidar

Un articol de HORIA BADESCU

Cu mai bine de trei decenii în urma publicam în revista „Steaua“ o tableta intitulata „Un mod de a fi“. Tableta, aparuta mai apoi în volumul „Ferestre“, era o încercare de a identifica particularitatile esteticii întâiului „Echinox“ pe care am sustinut-o, la începutul anilor 80 ai veacului trecut, la una dintre editiile Colocviilor revistei „Ramuri“. M-a bucurat caldura cu care a primit-o atunci batrânul cerchist I.D. Sârbu. Scriam acolo ca „estetica“ echinoxista este expresia  „unui mod de a fi si de a raspunde cu gravitate si cu speranta“ provocarilor lumii contemporane. „Cu sufletul deschis spre un nou umanism, caci acesta este spiritul ascuns, samânta roditoare si întelesul final al veacului. El se naste ca unica posibilitate de a înfrunta barbaria ascunsa sub faldurile civilizatiei acestui veac. Niciodata mai maret si mai departe de sine omul decât astazi. Niciodata mai singur în fata sa si a unui univers pe care l-a izgonit din sine. A-l întoarce pe om cu fata catre el însusi, catre natura sa, a-l ajuta sa se redescopere ca homo cosmicus, a-l smulge astfel misticii praxisului, reificarii, scolasticii tehnocratice, aceasta e substanta si misiunea unui nou umanism. Substanta si misiunea artei. Caci, mai înainte de a avea nevoie de facilitati tehnice, de comoditati casnice, omul are nevoie de suflet. Lasati arta, lasati poezia sa-si împlineasca rostul, vorbind sufletului! N-o aruncati împotriva masinii, e nedemn de nobletea ei! Ajutati-o sa-si duca batalia cu armele sale!  Caci nimeni nu va renunta la confort pentru poezie. Dar fiecare are un ceas în care îsi asculta sufletul!“
De atunci Istoria a trecut peste noi toti, estici si vestici, nordici si sudici, fara sa ia seama la asemenea avertismente, care, iata, se dovedesc acum de o nedorita actualitate. Nevoia de umanism si de solidaritate în jurul valorilor sale a devenit o prioritate pentru tot mai multi dintre scriitorii si artistii europeni. Ea a nascut initiativa iberica a Umanismului Solidar, curent ce reuneste scriitori importanti precum José Sarria, Francisco Morales Lomas, Manuel Gahete sau Alberto Torés, personalitati de talia unui Federico Mayor, ex director general al UNESCO. În manifestul ei, pe care poetul si prietenul Manuel Gahete m-a rugat sa-l traduc în limba româna pentru  site-ul Umanismului Solidar, am regasit nu putine dintre ideile pentru care pledam acum trei decenii. Citindu-l, îti dai seama ca nu e deloc întâmplator faptul ca primul manifest artistic al acestui început de veac si de mileniu pledeaza, cu patos îndreptatit, pentru ceea ce, cu dezastruoasa inconstienta, am reusit sa expulzam din lumea moderna: umanitatea omului. Umanitatea pe care am exilat-o sub o retorica vida si mincinoasa.
Am considerat, de aceea, ca este oportun sa supun atentiei scriitorilor români, cu permisiunea initiatorilor lui, Manifestul Umanismului Solidar. Acelora care doresc sa se afilieze acestui curent pagina http://www.humanismosolidario.com/ le sta la îndemâna. „Ar fi o onoare sa fie publicat în reviste literare românesti  textul Manifestului, îmi scria Manuel Gahete. Si daca scriitorii români doresc sa adere la el, e suficient sa viziteze pagina  http://www.
humanismosolidario.com/. Acolo, alaturi de versiunea lui româneasca, semnata de tine, vor gasi si fereastra (Firmar manifesto) Adherirse care permite tuturor creatorilor solidari cu ideile noastre sa participe la aceasta aventura.“ („Sería un honor que pudieras publicar en las revistas literarias rumanas el texto del Manifiesto. Y si los escritores rumanos quieren adherirse a él no tienen más que visitar la página http://www.humanismosolidario.com/ En ella, además del manifiesto en rumano firmado por ti, podrás ver la ventana Adherirse que permite a todos los creadores solidarios compartir esta aventura. Un fuerte abrazo. Manuel Gahete“)

Cititi Manifestul Umanismului Solidar, dragi colegi, si nu uitati ca suntem ceea ce visam, cum spun indienii Suhari!

 

 MANIFEST
UMANISMUL SOLIDAR

Este neîndoielnic faptul ca literatura si arta sunt formele în care dorinta de a explica misterul existentei si, mai ales, în ce consta sansa de a fi oameni se manifesta cu cea mai mare luciditate. Si pentru ca noi credem în acest principiu, stim ca aceea care trebuie sa ofere raspunsuri menite sa duca la resurectia eticii si a valorilor sociale nesocotite este creativitatea. Nu încercam sa ne erijam în aparatorii niciunei alte cauze decât aceea a omului si a drepturilor sale si vrem sa ajungem la aceasta prin reflectie, creatie, eclectism si libertate.

Vocatia Umanismului Solidar este integratoare. Doar scriitorul care-si fondeaza opera pe o viziune universalista ne intereseaza în primul rând, pentru ca  spiritul conciliator si armonic este coloana vertebrala a actiunii noastre transformatoare. Nu putem sa ne cufundam în solitudine, sa ratacim la întâmplare ca niste corabii pierdute, asteptând ca valurile sa ne sfarâme. Acestea trebuie sa fie izvoarele care sa ne faca sa renastem si tocmai de aceea cerem universalismul angajamentului, sentimentul unanim în numele caruia fiecare om poate sa se prevaleze de toate drepturile si toate libertatile proclamate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, fara nicio deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau de orice alta natura.
Umanismul solidar îsi afla radacinile în egalitatea, solidaritatea si fraternitatea între popoare ; în contextul unui cadru social si democratic care sa garanteaze drepturile si obligatiile individului fata de societate dar si ale acesteia fata de el, creând un orizont în care nationalitatea sau orice altfel de identitate înnascuta sa nu poata impune, nici înlatura vreunul dintre acestea, ea nefiind altceva decât un simplu accident al fiintei. Conceptul de viata ca bun suprem nu poate fi pus în discutie si nimeni, oricâta putere temporara ar avea, nu-si poate aroga vreo prerogativa care sa duca la umilirea individului, nici la excluderea sociala a acestuia dintr-o colectivitate. Pe de ala parte, nu poate fi, de asemenea, pusa în discutie sau, cel putin, n-ar trebui sa fie, necesitatea de a raspunde efectiv doar din perspectiva adevarului oricarei oferte teoretice. Diferenta neclara dintre promisiune si înfaptuire slabeste eficienta cuvântului si îi submineaza autoritatea în dezbaterea marilor subiecte economice, sociale si politice. Si cu câta usurinta vorbim despre fictiunea literara !

Din inima Poeticii înteleasa, în acceptiunea ei elenistica, ca legatura incontestabila între limbaj si gândire, noi, cei ce alcatuim Umanismul solidar, aparam urmatoarele:

MANIFEST

1.- Recunoastem fiinta umana ca subiect autentic al formarii sociale si utopia ca un spatiu si o alternativa a stiintei. Aspiram la constructia unei subiectivitati îndreptate catre recucerirea fiintei, în care verbul universal va fi acela care conjuga si înlocuieste pe „eu“ cu „noi“. Nimic n-ar putea fi, fara respiratia tuturor celorlalte fiinte. Umanismul solidar revendica, împotriva oricarui dogmatism, segmentarism, xenofobie sau orice alt fel de manifestare exclusivista, angajamentul unei unitati neconditionate, fiindca fara respectul pentru diferenta, personalitatea umana ramâne neîmplinita. Diversitatea fiintei respinge credinta în valori absolute care, manifestându-se arbitrar si autoritar, derapeaza în sfera exclusivismelor.

2.- Fiinta este cu adevarat creditoare de drepturi doar daca traieste în sânul unei societati care le legitimeaza. Solidaritatea implica recunoasterea faptului ca fiinta umana nu poate trai izolata, ci face parte ditr-o comunitate activa care gândeste si actioneaza,  în cadrul careia libertatea nu poate fi exersata decât într-un context social si democratic de drept. Esti liber când si ceilalti sunt, prin urmare cerem, prin ratiunea si forta cuvântului, bunul legitim al drepturilor inalienabile, indiferent de conditia, provenienta, genul, felul de a simti sau religia persoanei, prin intermediul unei conceptii estetice care-si asuma recuperarea semnificatiei celei mai profunde a termenului de fraternitate si, de asemenea, subliniind cu ferma convingere ca nationalitatea sau „dependenta“ de un teritoriu n-ar putea nici sa completeze, nici sa diminueze drepturile fiintei.

3.- Pledam pentru comportamentul etic ca substrat esential al oricarei comunicari. Doar plecând de la acest postulat se poate avansa catre o noua educatie  a subiectivitatii; catre o noua educatie sentimentala care sa poata sa întruneasca conditiile necesare gasirii unei cai sigure printre semnele vide ale modernitatii si, în acelasi timp, sa redescopere semnele uitate ale traditiei noastre post-romantice, pe care va trebui s-o rescriem. A vorbi despre neo-romantism civic înseamna a da un raspuns etic si estetic starii echivoce a societatilor contemporane si contradictiilor lor. A recupera din istorie curentele de gândire care unesc individualul si colectivul în aceiasi simtire poate deveni una dintre marile cuceriri ale fiintei omenesti contemporane.

4.- Noi, membrii acestui curent pe care-l proclamam drept Umanism Solidar, avem nevoie de cunoasterea realitatii pentru a o putea transforma. „Omul“ n-ar putea progresa niciodata fara accesul gratuit la formare si la cultura. Educatia si cunoasterea sunt elementele fundamentale si universale care permit obtinerea independentei indviduale si colective, dar si progresul umanitatii, tocmai de aceea cerem reprezentantilor nostri faptele si gesturile absolut necesare pentru a transforma cultura în martor al istoriei si, deci, de a nu o considera drept simpla valoare reziduala. În acest sens cerem ca educatia si cultura sa faca parte dintre prioritatile de stat, pentru a garanta dreptul de a avea acces la formare si la informare gratie domeniului public.

5.- Creatorul a fost dintotdeauna un referent social. Ocultarea acestui statut ar presupune ruperea coloanei vertebrale a societatilor si oprirea progresului. Sa nu uitam ca orice creator, folosind forma de expresie specifica ( stiintifica, plastica sau literara), se angajeaza sa se foloseasca, sa se sprijine pe „cuvânt“ pentru a explica lumea. Prin intermediul Umanismului Solidar cerem angajarea creatorului fata de societate si fata de istorie, ceea ce presupune angajarea cu cuvântul si viata sa, prin rezistenta si unire, ca acte de responsabilitate fata de „ celalalt“, acceptând ca eticul si esteticul formeaza fata si reversul aceleiasi monede. Arta reclama o indiscutabila constientizare în a propune fiinta omeneasca  drept tinta a eforturilor de creatie si reflectie.

6.- În aceasta conjunctura a crizei valorilor, a celei mai atroce expansiuni a individualismului si a culturii fara orizont, literatura si arta, cu sensibilitate si simtul perspectivei, trebuie sa fie resorturile favorabile stoparii problemelor grave. Solidaritatea este capul de afis al acestei anagjari, nu plecând de la postulate ideologice ori de la mecanisme de judecata, ci prin atitudini foarte concrete care influienteza direct si imediat realitatea sociala, prin interpretari etice si universale, validate doar din perspectiva adevarului, a bunatatii si frumusetii unui discurs înnoitor si plin de speranta, veridic si nediscriminatoriu. Cautam literatura cea mai încarcata de umanitate, care-si afla radacinile în adevarul omului si pune pret pe un limbaj performativ care cere cunoastere,  pasiune, libertate, simtire. O literatura creatoare bazata pe ratiuni estetice niciodata opozabile sensibilitatii.

7.- Umanismul Solidar este un curent critic si intelectual creat de persoane libere, asumându-si heterodoxia estetica, asumându-si folosirea cuvântului ca pe o obligatie sociala vegheata de principiile imprescriptibile ale angajamentului si comportamentului etic, fara a fi tributare sectarismului, vreunui partid sau vreunei credinte. Straini de orice ideologie dominanta, noi respingem exilul gândirii unice, indiferent de manifestarile sale, întemeind principiile directoare ale operelor noastre – individuale si colective – pe principiile morale ce decurg din ideea imprescriptibila a fraternitatii universale.
Traducere în limba româna
de Horia Badescu

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper