Un nou caz de plagiat

Un articol de MIHAI IOVANEL

Andreea Dragomir, Filosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea,  Craiova, Editura Aius, 2012

 

Rasfoind la Muzeul Literaturii ultimele aparitii si, în particular, o carte recenta despre Petre Pandrea, semnata Dr. Andreea Dragomir si intitulata „Filosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea“ (Editura Aius, Craiova, 2012), am avut un puternic sentiment de déjà lu. Pe scurt, stilul Andreei Dragomir îmi aducea aminte de stilul Martei Petreu; si nu doar stilul în genere, ci si fraze întregi sunau ca acelea citite în culegerea de studii din 2011 a Martei Petreu „De la Junimea la Noica“ (Editura Polirom).
Ca atare, am facut o confruntare si am gasit fara prea mari eforturi probele unui plagiat destul de grosolan. Reproduc în continuare (doar) câteva esantioane:

Andreea Dragomir: „Generatia de la 27 a fost un fenomen bucurestean, care a avut centrul în Universitate la Facultatea de Filozofie si Litere, fenomen ce a luat nastere la initiativa cursantilor lui Nae Ionescu si colaboratorii lui de la «Cuvântul»“ (Andreea Dragomir, „Filosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea“, Editura Aius, Craiova, 2012, p. 78).
Marta Petreu: „Generatia ’27 a fost în primul rând un fenomen bucurestean, cu centrul în Universitate, în Facultatea de Filozofie si Litere. Nucleul dur al generatiei este format din cursantii lui Nae Ionescu si din colaboratorii lui de la «Cuvântul»“ (Marta Petreu, „De la Junimea la Noica. Studii de cultura româneasca“, Editura Polirom, 2011, p. 253).

Andreea Dragomir: „La început, între membrii generatiei au existat relatii puternic personalizate, facând-o sa semene din ce în ce mai mult cu Junimea, cu Cercul literar de la Sibiu sau cu Echinoxul. Pe parcursul afirmarii sale tot mai puternic în viata culturala româneasca, ea se extinde cuprinzând tineri si din alte domenii ale culturii. Asadar în scurt timp se transforma dintr-un fenomen bucurestean într-unul national, cuprinzând toate centrele culturale din tara“ (Andreea Dragomir, op. cit., p. 79).
Marta Petreu: „La început, între membrii generatiei au existat relatii puternic personalizate, ceea ce o si face sa semene, în prima ei faza, cu Junimea, cu Cercul Literar de la Sibiu ori cu Echinoxul. Pe masura ce generatia s-a afirmat tot mai zgomotos în viata culturala româneasca, ea a înglobat tineri din alte domenii ale culturii (scriitori, actori, regizori, pictori, balerini, jurnalisti, teologi, avocati etc.). În acelasi timp, ea s-a transformat, prin contagiune, dintr-un fenomen mai larg, care cuprinde, dupa cum observa Mircea Vulcanescu, «pentru întâia oara în istoria culturii românesti», toate centrele culturale din tara“ (Marta Petreu, op. cit., p. 253).

Andreea Dragomir: „Generatia de la 27 nu s-a despartit în doua, ci în trei: unii au luat-o spre extrema dreapta legionara, unii au luat-o spre stânga comunista, unii au ramas pe pozitii apolitice, culturale, iar în momentele de presiune s-au manifestat ca democrati; în aceasta ultima categorie sunt mai multe nuante politice, de la centru-dreapta la centru-stânga, cum si partidele politice traditionale, democrate, au mai multe nuante“ (Andreea Dragomir, op. cit., p. 86).
Marta Petreu: „În felul acesta, rezulta ca generatia ’27 s-a despartit nu în doua, ci s-a spart, la propriu, în trei: unii au luat-o spre extrema dreapta legionara, unii au luat-o spre extrema stânga comunista, unii au ramas pe pozitii apolitice, iar în momentele de presiune politica s-au manifestat fie ca democrati (Eugen Ionescu, Bucur Tincu), fie ca extremisti (Constantin Noica)“ (Marta Petreu, op. cit., p. 264).

Andreea Dragomir: „Spre extrema dreapta legionara au mers: Mihail Polihroniade, primul legionarizat, despre care Eugen Ionescu scrie ca a fost întâi comunist; Emil Cioran, care se contamineaza în noiembrie 1933, dar care combina în doctrina colectivismului national elemente de extrema dreapta cu elemente de factura comunista, având o declarata pretuire pentru Rusia bolsevica, egala cu pretuirea pentru Germania lui Hitler; Mircea Eliade în 1935; Constantin Noica, legionarizat târziu, dar cu acte în regula, în 1938; Haig Acterian, despre care se spunea initial ca a fost comunist; Alexandru Tell; Petre Tutea, comunist fanatic pâna în 1933, legionar dupa; Arsavir Acterian; Marietta Sadova; Dan Botta, iar din afara «Criterionului», de la marginea generatiei,Vintila Horia, Radu Gyr, P.P. Panaitescu, Ernest Bernea, Traian Herseni (initial banuit de comunism, caci colabora la ziarul «Azi» a lui Zaharia Stancu, apoi legionar dupa cum scrie Nicolae Margineanu“ (Andreea Dragomir, op. cit., p. 86).
Marta Petreu: „Din generatia ’27 spre legionari au mers:
– Mihail Polihroniade, membru în grupul de elita de la «Axa», primul care s-a legionarizat, dar despre care Eugen Ionescu scrie ca a fost întâi comunist;
– Emil Cioran, care se contamineaza de morbul politic în noiembrie 1933, în Germania hitlerista, si care combina în proiectul sau de colectivism national atât elemente de extrema dreapta, cât si elemente de factura comunista, el având admiratie pentru Rusia bolsevica si pentru Germania lui Hitler în mod simultan;
– Mircea Eliade, în noiembrie-decembrie 1935 (…)
– Constantin Noica, critic din 1937 cu democratia care «atomizeaza» si chestionându-se asupra colectivismului care «însufleteste, pare-se, lumea contemporana», a devenit legionar târziu, în 1938, însa cu acte în regula; (…)
– Haig Acterian, despre care doua surse, Sebastian si Eugen Ionescu, spun ca initial a fost comunist;
– Alexandru Christian Tell, unui dintre conducatorii Criterion-ului, cum scrie Eliade si cum confirma H.H. Stahl;
– Petre Tutea, „care se stie ca în junete a fost patimas de stânga, nu altminteri decât patimas de dreapta la maturitate si balmajit reactionar la batrânete“, deci care a balansat de la comunismul fanatic, de pâna în 1933, la legionarismul de dupa aceasta data;
– Arsavir Acterian, Marietta Sadova, Dan Botta („un fel de legionar cu totul… ciudat“, cum îl caracterizeaza Stahl, un om aerian), iar din afara Criterionului, de la marginea generatiei, Vintila Horia, Radu Gyr, P.P. Panaitescu, Ernest Bernea, Traian Herseni (acesta din urma, initial banuit de comunism, colaborator la publicatia «Azi» a lui Zaharia Stancu, apoi migrând la legionari pentru ca nu fusese facut profesor, dupa cum scrie Nicolae Margineanu)“ (Marta Petreu, op. cit., pp. 272-274).

Andreea Dragomir: „Petre Pandrea, fost elev al lui Nae Ionescu, om de stânga comunista la început, dupa cum se declara singur în «Manifestul Crinului Alb» (1928) e pe pozitii national-autohtoniste; dupa 1931 e aparatorul tuturor proceselor comuniste, deci evolutia lui dinspre nationalism este spre extrema stânga comunista; în 1938, Pandrea devine taranist“ (Andreea Dragomir, op. cit., p. 86).
Marta Petreu: „Petre Pandrea, fostul elev al lui Nae Ionescu la Liceul de elita de la Manastirea Dealu, a fost un caz de-a dreptul dramatic. În «Manifestul Crinului Alb» (1928) se afla pe pozitii national-autohtoniste; un stagiu de studii în Germania, între ianuarie 1927 si 1 august 1931, îl apropie de miscarea comunista si îl determina sa se manifeste ca antihitlerist, încât dupa întoarcerea în tara publica volumul, critic la adresa nazismului, «Germania hitlerista» (1933). În perioada interbelica a fost avocatul apararii în numeroase procese intentate comunistilor; iar în 1932 se apropie de taranisti, asa ca evolutia lui e dinspre nationalism spre extrema stânga comunista si apoi înspre centrul democrat“ (Marta Petreu, op. cit., p. 276).

Din câte am gasit la o cautare rapida pe Google, Andreea Dragomir a fost doctorand al Institutului de Filosofie si Psihologie „C. Radulescu-Motru“ al Academiei Române, Bucuresti. În cazul în care cartea din care am citat pâna acum reprezinta fructul final al stagiului d-sale de studii postuniversitare, Institutul ar trebui sa se autosesizeze.
În fine, fie-mi permisa urmatoarea observatie: dat fiind ca Marta Petreu este autoarea cartii „Diavolul si ucenicul sau“, am gustat coincidenta ca plagiatoarea d-sale, Andreea Dragomir, îsi dedica lucrarea „Mentorului meu, Dlui profesor dr. Adrian MICHIDUTA“.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper