Premiera în Romania: celebrarea Zilei Internationale a Jazzului

Un articol de VIRGIL MIHAIU

Initiativa decretarii datei de 30 aprilie drept „Ziua Internationala a Jazzului“  de catre UNESCO  a avut un amplu ecou: în 2013 jazzul a fost celebrat în nu mai putin de doua sute de municipii de pe Glob. Implicarea României a fost posibila gratie spiritului întreprinzator si cutezantei tinerei Asociatii Transylvania Cultural Community din Cluj. Aceasta a reusit sa dinamizeze o multitudine de sponsori si sa mobilizeze un public surprinzator de numeros si de entuziast, desi obligativitatea datei de 30 aprilie reprezenta o premisa defavorabila în conditiile calendarului românesc (fiind urmata de o „punte de zile nelucratoare“ între 1 mai si sarbatorile de Pasti de la finele aceleiasi saptamâni). Cu toate acestea, splendida zi de primavara de 30 aprilie 2013 la Cluj a fost o excelenta editie-pilot International Jazz Day pentru România, gratie – în primul rând –, tinerei echipei organizatorice coordonate de Tudor Vesa. La propunerea sa, am cazut de acord ca principala activitate „teoretica“ a Zilei Internationale a Jazzului sa constea într-o editie speciala a Cursului de Estetica Jazzului, pe care îl sustin în mod normal la Academia de Muzica „G. Dima“ din Cluj. De data asta am optat pentru un spatiu atipic: aula Universitatii Tehnice. Astfel, publicul venit acolo a reprezentat un spectru socio-profesional mult mai larg decât de obicei. În plus, l-am avut ca oaspete de onoare pe „patriarhul“ comunitatii jazzistice clujene, dl Iosif Viehmann. Ajuns la venerabila etate de 88 de ani, fondatorul Clubului de Jazz de la Casa de Cultura a Studentilor ramâne un simbol al contopirii organice dintre aceasta muzica a libertatii si viata. Prelegerea mea s-a intitulat „Factorul latino-american în estetica jazzului“, titlu sugestiv pentru dimensiunile periplanetare atinse de arta muzical-improvizatorica în zilele noastre. Ma pot declara multumit de interesul cu care cei prezenti au receptat tema, însa am avut si o deceptie: desi o buna parte a investitiei mele de expertiza fusese dedicata Braziliei, iar Casa do Brasil din Cluj acceptase sa fie înscrisa pe afis drept co-organizatoare, absolut nimeni din partea recent înfiintatei structuri universitare nu a binevoit sa ne onoreze cu prezenta.
Concertul de gala a avut parte de o ambianta fastuoasa: cei aproximativ o mie de spectatori (la o sala de opt sute de locuri) si-au facut intrarea pe un imens tapet rosu, ca la marile festivaluri, întâmpinati de o multitudine de tinere frumuseti feminine. Pe tot parcursul concertului am fost uimit de receptivitatea publicului si de caracterul sau predominant tânar. În prima parte a galei a cântat Elena Mindru, aureolata de premiul câstigat la editia din vara trecuta a exigentului Concurs de la Montreux. Evolutia ei mi-a întarit convingerea ca avem de-a face cu o demna continuatoare a traditiei instituite la noi de Aura Urziceanu. Se cuvine adaugat: mutatis mutandis, întrucât contextul estetic în care se afirmase diva anilor 1960-70 nu mai e de mult acelasi. Brianta vocala nativa a Aurei e substituita/compensata de Elena printr-o abordare mai cerebrala, mai detasata, în care sunt perceptibile efectele studiilor de compozitie efectuate la Academia de Muzica din Cluj, precum si ale ulterioarelor perfectionari la universitati din tarile scandinave. Vocalista clujeana, descoperita înca din adolescenta de imbatabilul detector de talente Stefan Vannai, se misca elegant pe cele mai diverse paliere expresive si stie sa-si exercite sarmul în spatiul securizat al unor traditii vocale consolidate din istoria jazzului. Pentru o seara atât de speciala, Elena avu o idee speciala: aceea de a îmbina doua cvartete de acompaniament – unul specific de jazz si unul de coarde. Întâiul reuneste patru reprezentanti, în plina ascensiune, ai noii generatii jazzistice din România: Lucian Nagy / sax alto, flaut; Albert Tajti / keyboard; Michael Acker / contrabas si Tavi Scurtu / baterie. La rândul sau, cvartetul The Mood e alcatuit din patru tineri „cordari“ de mare talent si cu o salutara deschidere spre exprimarile post-moderne: Dariu Cifor, Vlad Baciu, Cristian Suarasan si Andras Vilhelem. Combinatia a dat rezultate maxime în prelucrarile bazate pe compozitii de tip gershwinian, dar si într-o binevenita remodelare a unei teme folclorice românesti.
A urmat recitalul unui ansamblu reprezentând puternica scoala muzical-jazzistica a Ungariei: Budapest Jazz Orchestra. Înfiintat în 1998, big band-ul e alcatuit din saptesprezece muzicieni de un profesionism ireprosabil, coordonati de saxofonistul Gabor Kollmann. Programul consta atât din standards, cât si din teme si aranjamente mai recente datorate unor muzicieni din patria jazzului (Henry Mancini, Ken Peplowski, Peter Erskine). Interpretarea e îmbibata quasi-integral de un swing contaminant, dar nu lipsesc excursuri bine controlate în spatii mai exotice, precum jazzul afro-cuban sau cel brazilian. Impresioneaza acuratetea armonica, balansul dintre compartimente, dinamica perfect controlata, într-un cuvânt, functionarea… de orologiu helvet a întregului ansamblu. Muzica interpretata de Budapest Jazz Orchestra e conceputa si pusa în scena cu un admirabil simt al raspunderii, cu mult respect pentru spectatorii de cele mai diverse gusturi, ceea ce conduce – imparabil – spre succesul scontat. Probabil ca punctul culminant al serii, îndeosebi prin valentele sale de spontaneitate si concordie, a fost piesa în care Budapesta Jazz Orchestra a invitat-o ca solista pe Elena Mindru. Alura de cântareata de jazz înnascuta a acesteia s-a îmbinat de minune cu rezonantele festive ale big band-ului, ceea ce ma face sa sper ca o asemenea fertila colaborare ar putea continua.
Asa cum am spus-o si pe scena, reusita primei editii a Zilei Internationale a Jazzului în România, la Cluj, e si un omagiu implicit adus celor care au purtat flama acestei muzici în anii obscurantismului totalitarist. Dintre acei veterani, mai traiesc azi doar câtiva – Iosif Viehmann, Ion Pitty Vintila, Zsolt Gyorgy, Ioan Muslea, Liviu Almasu, Doru Dejica… Se cuvine sa ne gândim la ei cu gratitudine, într-un asemenea context festiv.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper