Primul Imparat al Dinastiei Vesnice isi trimite armata la Bucuresti

Un articol de OLGA SANDU

Infanteristi si arcasi însotiti de generalul lor, dar si de alte obiecte de mare valoare din patrimoniul cultural chinez se vor regasi într-o expozitie fara precedent în România, care va aseza vara aceasta sub semnul Chinei. Este vorba despre 101 seturi de artefacte provenind din 11 muzee si institutii culturale, ce acopera o perioada de câteva mii de ani si care vor fi expuse la Muzeul National de Istorie a României: nimic altceva decât faimosii soldati – în marime naturala! – care compun Armata de teracota, parte integranta a inventarului funerar al primului împarat chinez Qin Shi Huang.
„O data într-o generatie se poate vedea o astfel de expozitie“
„Nici un muzeu din România nu a fost gândit sa primeasca un cal de aproape o tona, iar numeroasele piese de jad, de portelan, de email cu metal, care sunt o panorama a ceea ce a creat civilizatia chineza în continuitatea ei multimilenara, vor face ca distanta de 7.000 de kilometri dintre Bucuresti si Beijing sa se micsoreze si fiecare dintre natiuni sa vina în acest concert cu ce are mai bun“, a afirmat directorul Muzeului National de Istorie, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, la prima dintre conferintele care vor avea loc în aceasta perioada. Un catalog trilingv (în româna, chineza si engleza) va oferi detalii pentru fiecare exponat, o întreaga infrastructura fiind creata special în vederea asigurarii microclimatului si supravegherii pieselor. Pentru aceasta a fost nevoie de un spatiu amplu si impozant, cu o suprafata minima de 800 de metri patrati, conditie stipulata de partea chineza. Astfel, ample lucrari arhitecturale sunt menite sa confere Holului de Onoare al Muzeului National de Istorie a României destinatia speciala pe care o va avea în aceasta vara: unificarea spatiala este asigurata de o pardoseala suspendata, iar o serie de modificari vor sublinia tematica sau punerea în valoare a unor exponate.
Din zona centrala a expozitiei, artefactele pot fi vizionate în desfasurare cronologica, asimilata perioadelor semnificative ale istoriei Chinei. Traseul este însotit de explicatii detaliate (text si ilustratie alaturate exponatelor), precum si de reprezentari istorice de mari dimensiuni – imprimeuri pe pânza – ale unor personalitati marcante pentru istoria Chinei.
Parcursul debuteaza cu o zona de introducere în ampla tema a expozitiei. Zona „Istoria Chinei“, ilustrata prin înregistrari video, parcurge etapele istorice mentionate si se încheie cu un moment dedicat imaginii Chinei prezentata de calatori români, printre care binecunoscutul Neculai Milescu Spatarul. Fiecare vitrina are sisteme de absorbtie a umiditatii accidentale, iar spatiul, în ansamblul sau, are un sistem de conditionare a climatului interior. Cheltuielile suportate de muzeu însumeaza 2,5 milioane de lei; vor fi pregatite carti postale, miniaturi ale pieselor, precum si alte obiecte ce vor putea fi achizitionate de catre cei ce vor dori sa pastreze amintiri legate de acest amplu demers cultural, iar, anul viitor, o expozitie intitulata „Comorile României“ va fi deschisa la Beijing.
„Stapânul celor Zece mii de Ani“ si armata sa de teracota
„Dinastia Vesnica“ a durat… 15 ani. Istoricii spun ca acest lucru s-a întâmplat din cauza impozitelor mari si a cruzimii împaratului. Care a dorit sa-si asigure si eternitatea, mausoleul care adaposteste ramasitele sale pamântesti fiind „aparat“ de o armata de teracota, alcatuita din 7.500 de soldati în marime naturala. Nu a fost primul conducator chinez care a îngropat soldati de teracota, dar Qin Shi Huang este primul care a hotarât ca soldatii sa aiba marime naturala si sa poarte arme perfectionate pentru a-l apara nu atât de spiritele eventualilor dusmani, cât mai ales de spiritele nerazbunate ale celor pe care i-a ucis. O suprafata uriasa, de 120.000 de kilometri patrati, a fost destinata sa „încartiruiasca“ soldatii. Descoperiti întâmplator în 1974, acestia au intrat în patrimoniul UNESCO în 1987. „Armata de teracota este o comoara pentru China“, a precizat excelenta sa, doamna Huo Yuzhen, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Populare Chineze în România. Conform spuselor sale, legea chineza nu permite ca un numar mai mare de cinci piese care alcatuiesc aceasta armata sa paraseasca China pentru a fi expuse peste hotarele tarii si, cu toate ca anumite piese au fost expuse în Anglia, Italia sau Germania, în România este adus numarul maxim permis. „Ne-am gândit sa mutam armata, ca prietenii români sa cunoasca acasa la ei aceste comori“, a subliniat Huo Yuzhen. Si cum ca „mutarea“ presupune cheltuieli uriase de transport, dar si pentru asigurarea securitatii acestor obiecte, statul chinez a suportat investitia, pentru ca „guvernul nostru acorda o importanta deosebita dezvoltarii relatiilor traditionale cu România“.
Un bun organizator, dar si un împarat extravagant
La numai 13 ani, Qin Shi Huang (259-210 î. Hr.) a urcat pe tronul regatului Qin si într-o perioada relativ scurta a unificat si centralizat China, abolind privilegiile conducatorilor locali si centralizând administratia. Pentru aceasta a introdus standarde de masura, a creat un sistem valutar valabil si obligatoriu pe întinsul întregului imperiu, a stabilit lungimea „axei carului“ si latimea drumului, reforme menite sa-i consolideze puterea, sa-l ajute sa controleze mai usor imensul teritoriu pe care-l adusese sub ascultarea sa. Însa, între cele mai importante masuri pe care le-a luat, standardizarea limbajului scris si unificarea limbii au contribuit la conservarea culturii chineze, în pofida numeroaselor razboaie si tulburari politice care au marcat aceasta domnie.
Bun patriot si strateg stralucit, el a înteles ca o buna aparare a tarii sale poate fi asigurata doar de unificarea zidului, care sa o protejeze de navalirile nomazilor din Nord, Marele Zid Chinezesc fiind recunoscut astazi ca una dintre cele mai importante si eficiente constructii militare din istoria omenirii. Cu granitele bine aparate, împaratul a reusit sa construiasca si o retea impresionanta de drumuri, de 4.000 de km, asigurând astfel o buna comunicare între orase si o înlesnire a transportului intern. Însa toate aceste masuri au fost dublate de altele, care îi determina pe istorici sa considere ca domnia sa a fost pe cât de dura, pe atât de extravaganta, si în acest sens este amintit palatul imens pe care l-a construit, ca si trimiterea, spre sfârsitul domniei, a unor nave pe mare în cautarea… elixirului nemuririi. Cu toate acestea, Qin era cea mai mare tara din lume din acea perioada si unii istorici sunt de parere ca ar fi dat numele de azi al statului chinez. Se presupune ca numara o populatie de 10 milioane de oameni, dintre acestia, doua milioane fiind chemati la datorie, pentru întregirea Marelui Zid.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper