Politica la cald

Un articol de DUMITRU RADU POPA

America rediviva?
Locomotiva financiar-economica americana se pare ca a luat din nou mare viteza distantandu-se tot mai mult de Europa. Asistam la un spectaculos boom in crearea locurilor de munca, toate in sectorul privat. In februarie numai s-au creat 236 de mii, valoare neta, scazute fiind concedierile, o realizare ce depaseste toate asteptarile si face sa scada in mod spectaculos rata somajului la 7,7 la suta. AceaSta inseamna rata cea mai joasa din ultimii patru ani. Daca recuperarea aceasta impetuoasa va continua in acelasi ritm, este posibil ca pana la sfarsitul anului somajul sa scada sub 7 la suta, o cifra semnificativa, importanta. Ritmul lunar de creare a noi locuri de munca se afla la o medie constanta de 205 mii de servicii adaugate in perioada ultimilor patru luni. De la sfarsitul recesiunii, plasat in 2009, posturile de munca create depasesc cifra de 6 milioane si trei sute de mii. Comentariul Casei Albe este cat se poate de semnificativ, pentru ca abandoneaza retinerile si prudenta ultimilor ani: „Mai raman inca foarte multe de facut, spune Alan Krueger, seful consilierilor economici ai lui Barack Obama, dar este limpede ca revigorarea, inceputa la jumatatea anului 2009, progreseaza acum cu o viteza nebanuita.“
Diferenta dintre Europa si Statele Unite este acum atat de eclatanta, incat Fondul Monetar International nu s-a sfiit sa indemne BCE sa faca mai mult. Christine Lagarde nu a ezitat sa-l critice sever pe italianul Mario Draghi pentru ca nu a redus taxele. „Exista spatiu pentru a reduce si mai mult costul banului – spune Christine Lagarde -, politica monetara trebuie sa se largeasca cat mai mult.“ Directoarea Fondului Monetar International adauga o observatie indreptata indirect, dar destul de clar, la adresa Germaniei: „Trebuie sa lasam inflatia sa creasca in acele tari care si-o pot perminte.“ Inflatie rezultata din marirea salariilor, se subintelege, pentru a stimula in mod constructiv consumul. Critica Fondului Monetar International la adresa BCE se explica prin aceea ca exista diverse strategii ale bancilor centrale, unele dintre ele avand chiar o politica de interventionism activ pentru a stimula cresterea. Banca Japoniei, de pilda, a fost insarcinata de guvernul tarii sale sa manevreze yenul catre o devalorizare competitiva si sa „creeze inflatie“ pentru a stimula consumul si investitiile. In America, The Federal Reserve a introdus pentru prima data acel quantitative easing, o politica de masiva cumparare a bondurilor (85 de miliarde pe luna) cu scopul de a pompa cat mai multe lichiditati si a surclasa taxele. Rezerva Federala americana si-a propus ca obiectiv o rata de somaj de 6,5 la suta. In consecinta, nici datele pozitive din luna februarie nu vor modifica strategia financiara americana, dimpotriva! Bancherul cel mai puternic din America, Ben Bernanke, tine insa un ochi deschis si la lucrurile care nu merg chiar cum ar trebui si ar putea provoca crize sociale semnificative si preocupante. De exemplu, procentul de someri care au stat fara lucru o perioada mai lunga de vreme continua sa creasca. A crescut si numarul americanilor care lucreaza o jumatate de norma (part-time), dar ar avea nevoie sa lucreze intr-un serviciu cu norma intreaga (full-time).
Dincolo de acestea, insa, Wall Street a anticipat viguroasa revenire financiar-economica cu repetate recorduri ale indicilor de Bursa (la un maximum istoric, de pilda, pentru Dow Jones si Stadard & Poor) si au semnalat, implicit, increderea regasita a investitorilor. Ca pentru a prelungi cat mai mult acest avant, Rezerva Federala lasa sa se inteleaga ca da consumatorilor garantii ca nu isi va schimba politica in viitorul apropiat. Si cu aceasta s-ar putea pune capat fazei in care s-a constatat slabiciunea dolarului: cu eurozona in suferinta cronica de acum, marele capital se dirijeaza catre moneda americana, asociata cu revigorarea investitiilor si cresterea întreprinderilor. Un dat important este cresterea bogatiei familiilor americane, care au depasit impactul marii recesiuni asupra patrimoniului lor. La sfarsitul lunii decembrie 2012, valoarea neta a bogatiei familiilor s-a marit cu 1,8 la suta, ajungand la cota de 66.000 de miliarde, mai mult decat in trimestrul ultim al anului 2007.
Iata, asadar, motive suficiente ca sa vorbim despre o America rediviva!
Atacuri
cibernetice: un apel catre Beijing
Nu mai este terorismul international „pericolul numarul unu“ pentru Statele Unite, ci cyber-atacurile si cyber-spionajul. A afirmat-o pentru prima data Administratia Obama de curand, aratand cu degetul catre China. Dar, de data aceasta, nu atat pentru a acuza, cat pentru a lansa un apel spre Beijing cu scopul de a limita daunele acestui relativ nou fenomen si a deschide „un dialog serios pentru stabilirea de norme acceptabile de comportament in cyber-spatiu“. Intr-un discurs pronuntat la New York, consilierul pentru securitatea nationala al lui Obama, Tom Donilon, a afirmat ca tot mai multe intreprinderi americane isi exprima serioasele preocupari pentru sofisticatele si reusitele furturi de informatie secreta si tehnologie prin intermediul intruziunii informatice cu sorgintea in China, astazi la un nivel fara precedent.
De aproape doi ani, un numar crescand de intreprinderi, institutii financiare, banci, media si mai cu seama agentii guvernamentale de toate nivelurile au inceput sa denunte in mod deschis aceste atacuri informatice. In acelasi timp, la Casa Alba se elaboreaza, pentru prima data, un manual de reguli asupra ierarhiei de comanda in cazul unui razboi cibernetic, pentru a apara tara pe frontul tot mai agitat al cyber-spatiului, in vreme ce Pentagonul isi sporeste si modernizeaza continuu cyber-arsenalul. In acest moment politic, cand Statele Unite cauta sa obtina sprijinul Chinei pentru a contracara Coreea de Nord si Iranul, iesirea publica a lui Tom Donilon a surprins multa lume, desi el a intins, de fapt, mana partii chineze, cerandu-i trei lucruri de baza. Primul este sa fie recunoscuta gravitatea si urgenta problemei, riscurile pe care le prezinta pentru relatiile dintre cele doua tari. Al doilea, Beijingul trebuie sa faca pasi insemnati pentru a condamna si bloca aceste activitati. Al treilea, China e necesar sa se implice intr-un dialog constructiv si direct cu Statele Unite, pentru a fixa acele norme de comportament acceptabil in cyber-spatiu.
Ghiciti ce s-a intamplat?
Ei bine, Beijingul care, in atatea alte randuri, a respins viguros orice fel de acuzatie, sustinand ca tocmai China ar fi victima unor asemenea atacuri, de data aceasta se pare ca a receptionat si inteles apelul. „China, se spune intr-un comunicat al Ministerului de Externe, este gata, pe baza principiului increderii si respectului reciproc, sa se angreneze intr-un dialog constructiv cu comunitatea internationala, inclusiv Statele Unite ale Americii pentru a mentine deschiderea si siguranta Internetului“. Sa vezi si sa nu crezi! Viitorul va arata ce va iesi din toate astea.

Siria: arme
pentru rebeli

La doi ani dupa izbucnirea revoltei din Siria (15 martie 2011), care s-a soldat pana acum, conform estimarilor ONU, cu saptezeci de mii de morti, Franta si Marea Britanie accelereaza procesul de incepere a furnizarii de arme rebelilor sirieni, fiind gata sa actioneze unilateral, chiar si fara acordul Uniunii Europene. Se repropune, deci, o situatie foarte similara celei din Libia, cu Franta si Marea Britanie in capul listei statelor ce i-au ajutat cu arme pe rebelii care luptau impotriva lui Muammar Gaddafi. O pozitie urmata apoi de comunitatea internationala si care a dus la interventia militara NATO, sub egida Natiunilor Unite. „Nu putem accepta un asemenea dezechilibru de forte cu, pe de o parte, Iranul si Rusia care-i furnizeaza arme lui Bashar al-Assad, si de alta rebelii care nu sunt in masura sa se apere“, a afirmat ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, adaugand ca ridicarea embargoului este una dintre putinele solutii care au mai ramas pentru un scenariu echitabil. In consecinta, Parisul si Londra cer cu hotarare ca decizia europeana la cel mai inalt nivel, prevazuta pentru sfarsitul lui mai, sa fie anticipata. In cazul unui raspuns negativ, cele doua tari vor actiona in mod autonom, dat fiind ca este vorba de natiuni suverane.
Aceleasi cuvinte au fost reiterate si de presedintele francez, François Hollande, la Bruxelles, subliniind acordul celor doua tari de a insista ca Uniunea Europeana sa ridice imediat embargoul de arme pentru Siria. Premierul britanic, David Cameron, la randul sau, a anuntat deja ca nu exclude un veto in cazul in care Uniunea Europeana ar vrea sa prelungeasca embargoul.  De la Uniunea Europeana nu a venit insa pana acum decat un raspuns cam vag, care spune ca, daca un stat doreste sa initieze o discutie fara sa mai astepte, lucrul este intotdeauna posibil. Tema respectiva va fi inclusa pe ordinea de zi a unei reuniuni, a afirmat un purtator de cuvant al Inaltului reprezentant pentru afaceri externe, Catherine Ashton, fara sa detalieze, insa, deloc  chestiunea. Situatia e destul de complicata, pentru ca cele douazeci si sapte de tari ale Uniunii au luat de curand o decizie sa prelungeasca embargoul de arme pentru inca trei luni. Pentru a contracara aceasta decizie ar fi nevoie de un vot in unanimitate, chiar daca embargoul, la scadenta celor trei luni (1 iunie), ar da, de fapt, fiecarei tari libertatea de a decide in mod autonom daca sa furnizeze sau nu arme rebelilor sirieni. Insa, cu fiecare zi ce trece, situatia siriana devine tot mai stringenta si nu mai e vreme de birocratie. Este ceea ce au subliniat ministrul de Externe german si chiar si premierul olandez, Mark Rutte, care s-au declarat gata sa asculte argumentele Frantei si Marii Britanii. Mai prudent, prim-ministrul belgian, Elio di Rupo, s-a limitat doar sa spuna ca situatia este extrem de complexa si nu poate fi rezolvata printr-un simplu da sau nu…
La Beirut, opozitia siriana a apreciat foarte mult cuvintele lui Fabius si Hollande, ca si pozitia lui Cameron. Walid al-Bounni, purtatorul de cuvant al Coalitiei, a considerat ca aceasta ar constitui un mare pas inainte in directia justa, subliniind ca, atata vreme cat americanii si europenii nu ii inarmeaza pe rebeli, mesajul dat lui Bashar al-Assad este ca poate sa continue sa-si decimeze propriul popor.
Iata insa si reactia oficiala a guvernului de la Damasc, care vorbeste de „flagranta violare a dreptului international“ si, intr-o nota difuzata de agentia oficiala de stiri Sana, acuza Parisul si Londra ca ar intentiona „sa furnizeze arme grupurilor teroriste“. Aceeasi veche melodie, repetata la exasperare.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper