Exhumari politice: azi, cadavrul Alianta Dreptate si Adevar

Un articol de AURELIAN GIUGAL

Un cadavru de mult inhumat si de mult uitat (Alianta Dreptate si Adevar) si doi inchipuiti lideri politici (pe deasupra, si compromisi sub toate aspectele) s-au intalnit intr-o actiune de re-branding, actiune menita sa-i scoata din anonimatul post-electoral ce-i acoperise pe ei si pe pseudo-partidele pe care cu onor le conduc. Ca prim-ministru, Mihai Razvan Ungureanu a fost minor si neinsemnat. Nici nu se uscase bine cerneala de pe decizia numirii in functia de premier, ca a si descins dintr-un elicopter, cu o figura incruntata, pentru a ocari taranii din motiv ca nu munceau la deszapezire, asa cum numai liberalii din tagma domniei sale stiu sa o faca. Noroc ca a cazut la prima motiune de cenzura, caci astfel cine stie cum ne mai dojenea ca nu muncim cu patos si ca suntem lenesi. Daca punem la socoteala si veniturile uriase (sute de mii de euro sunt venituri colosale pentru Romania mizeriei si saraciei de azi) obtinute de sotia domniei sale prin fel si fel de inginerii financiare, intarim urmatoarea asertiune: e bine ca a trecut prin functia de premier ca gasca prin apa.
Umblat si cu romana la zi
Noroc ca Andrei Plesu ii da domnului MRU un cec in alb. Intr-un articol laudativ la adresa fostului premier, Plesu indica motivele pentru care ar trebui sa ne bucuram de aparitia stelaro-politica de azi: MRU e umblat, stie carte, vorbeste bine romaneste si nu si-a falsificat CV-ul. Ingrediente suficiente pentru un nou lider al dreptei, pare sa ne spuna filosoful ce a rezistat prin cultura in dura perioada ceusista. Daca idealul politic romanesc este sa fim un pic mai rasariti decat plagiatorii si agramatii, atunci ne-am convins, este loc suficient sub soarele politic romanesc si pentru istoricul iesean care si-a abandonat vechile instrumente pentru a se deda politicii si a ne face noua bine public coaguland fortele de dreapta. Totusi, o intrebare se naste. Daca MRU e asa cum e, umblat, citit, onest si cu limba romana la zi, nu ar fi oare mai bine sa cautam un alt personaj, de la Academia Romana spre exemplu, cu o dexteritate mai avansata a limbii romane, mult mai umblat si carturar mai de soi, si apoi, in logica domnului Plesu, sa-l ungem drept reprezentantul dreptei romanesti?
Despre Aurelian Pavelescu ce sa spunem? Poate doar sa amintim discutiile cvasipenibile, insailate prin studiouri de televiziune, pe tema mostenii de facto si de jure a altui cadavru politic, PNTCD. In rest, vid total…
Sa revenim la Alianta DA. Este vremea noilor inginerii politice. Se pun bazele unui nou fake intru prostirea cu repetitie a romanilor u mai inainte vreme variantele modernizatoare se numeau Conventia Democrata Romana (CDR), Alianta Dreptate si Adevar (DA) si Partidul Democrat Liberal (PDL). PNTCD si Partidul Forta Civica au semnat, sambata, la Parlament, protocolul de constituire a unei aliante politice. Alianta pentru Dreptate si Adevar (D.A.) isi propune sa puna bazele principalului pol de dreapta din Romania. Refren obosit, fredonat de numerosi lautari politici, acum preluat sub forma de cover si de alti muzicanti politici de conjunctura. Canta si ei vechea piesa dogita, cine stie, daca tot este sa moara politic martorii lui Traian Basescu (ne referim aici, desigur, la „reformistii“ PDL), atunci nu poate fi cumva loc si pentru ei sub cerul primitor al dreptei romanesti? Chiar, ce-i costa? Incercarea moarte n-are.
Pe limba de lemn
Dar sa vedem ce-si propune noua alianta. Iata ce au dospit cei doi lideri de partid: cica Alianta DA nu ar fi un brand epuizat si nu ar reprezenta o amintire neplacuta. Desigur, nu reprezinta o amintire neplacuta, ci una sumbra, pentru ca ar fi nedrept sa gandim asa despre un proiect politic care a esuat in biletele roz si trivialitate. Mai departe se spune ca aceste partide, constientizand pericolul PSD (ce arunca tara in trecut, desigur), isi pun eforturile cap la cap pentru o Romanie viitoare. Cetateni ai noii aliante, sunteti penibili, voi chiar nu sunteti in stare sa transmiteti ceva inteligibil, si sa iesiti din mesajele prafuite, resapare a sloganelor prozaice din vremea defunctei CDR? Mai sunt si alte asemenea locuri comune care populeaza discursul dezlanat de la lansare. Nu are rost sa le amintesc, deoarece pana si limba de lemn comunista pare inteligibila daca este sa o comparam cu cea produsa de acesti aparatciki moderni (de altfel, Mihai Razvan Ungureanu are si experienta in acest sens, inainte de 1989 isi exersase putin mana in tehnica slugarniciei si a limbajului de lemn).
Ce ramane de notat dupa aceasta pseudoalianta recent creata? Nu mare lucru. In primul rand, trebuie retinut faptul ca nici o alianta care s-a intitulat de dreapta nu a avut succes/continuitate in malaxorul politic romanesc. S-a intamplat asta dintr-un motiv simplu: toate aceste conjuncturi politice ce s-au opus social-democratilor au fost imbibate de oameni corupti (nota societatii), precari intelectual, fara viziune economica si politica, pe scurt niste lacuste puse pe devorat. Dezastrul lor electoral a fost pe masura dezastrului lasat dupa guvernare. In aceasta dualitate inchipuita stanga-dreapta, PSD-ul de azi a avut constanta dintr-un motiv simplu: in sud si est (mai mult), in vest (mai putin), a existat si exista continuu un electorat care a votat si voteaza fara probleme cu principalul partid de la putere de acum – da, sunt romanii pauperi, precari cultural si alte si alte prapastii lumesti, dar sunt si ei cetatenii acestei patrii. Cei care-si spuneau reformisti (si inca isi mai spun) ajungeau la putere, si urma apoi operatia de afurisenie a romanilor: ca sunt lenesi, ca nu inteleg reforma si economia moderna, si alte asemenea bazaconii menite sa le acopere incompetenta si cleptomania care le caracteriza opera politica.
Eternul malaxor
PSD-ul, cu nimic mai prejos decat cei mentionati, a stiut sa para un pic mai uman – s-a prefacut ca-i intelege pe romani (guvernul de azi continua cu si mai mare patos masurile guvenului Boc, dar se preface ca, de fapt, este social-democrat, ii lipseste aroganta si, in felul asta, prinde acolo unde ceilalti au sucombat). Acestea fiind spuse, ceea ce poate face Alianta DA condusa de doi politicieni neinsemnati la asta se reduce, sa astepte ca cei de la putere sa-si stirbeasca procentele de acum si apoi, prin fel si fel de combinatii politice (inclusiv cu PNL), sa spere la ceva, de ce nu, chiar la guvernare. Sa intre in malaxorul politic romanesc, sa ajunga acolo unde se impart functiile importante (si acum, ca si in timpul Romaniei fanariote). Atunci sa vezi aroganta si cinism pe capul lor… Dupa care va veni decontul: vor pierde cu un procent rusinos si apoi discutia se va relua, cu noul partid, alianta, om politic care va/vor coagula fortele reformiste ale dreptei, care duc Romania in viitor… Si asa pana la sfarsitul timpurilor, caci romanii sunt blajini si usor de impresionat de reformisti din tagma celor doi, Ungureanu si Pavelescu. Au mai incercat si alti ageamii si au reusit, de ce nu ar reusi si ei? Macar au dreptul sa spere.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper