O demisie intempestiva

Un articol de EUSEBIU STEFANESCU

Dimineata de toamna ploioasa, închisa, de plumb. Într-o antecamera a Ministerului de Finante, secretara se parfumeaza pentru a treia oara. În hol persista un miros de frunze moarte si de roze ofilite.
Intra jovial, spilcuit, anost, seful de cabinet. Simte acut melanjul de Magie Noir si toamna cangrenata. Priveste nedumerit la mogâldeata cenusie care murdareste fotoliul din piele de Cordoba, apoi spre secretara, care se ridica, punându-si genele la bataie, ca un argument al inocentei.
– Dl Bacovia George a fost convocat personal de dl Ministru!
– Poftim? Cine este dânsul? N-am auzit si n-am fost informat! În ce problema?
– Dl Ministru Petre Tutea a avut bunatatea sa-mi acorde o indemnizatie viagera de poet…
– De ce?…
– De poet, a raspuns jenat George Bacovia.
– Cum adica? În primul rând, eu nu te cunosc, habar n-aveam pâna acum ca exista un poet cu numele asta caraghios.
Aici si-a facut discreta aparitia Petre Tutea si a ramas în usa sa asculte pledoaria sefului sau de cabinet, care a continuat cu o tirada patriotarda:
– Dumneata crezi ca cei care se gândesc zi si noapte la propasirea patriei, cei care au luptat de-a lungul zbuciumatei noastre istorii pentru întregirea neamului si a României Mari, au asteptat sau asteapta vreo recompensa din partea statului? Crezi dumneata ca atâtia oameni politici si-au precupetit vietile, ca dumneata, un obscur poet, sa primesti din partea statului o indemnizatie viagera?
– Da, domnule sef de cabinet, s-a interpus Petre Tutea, cu o neobisnuita fervoare. Poti sa-mi spui dumneata, ca distins politician si membru al partidului de guvernamânt, cine a fost prim-ministru pe vremea lui Shakespeare? Istoria lumii e istoria culturii. Sa stii ca marii oameni de stat s-au jertfit de-a lungul zbuciumatei noastre istorii ca George Bacovia sa primeasca indemnizatia viagera de poet, nu ca dumneata sa fii seful meu de cabinet! Primesc demisia dumitale!
De fiecare data când povestea acest episod din scurta sa învestitura de Ministru de Stat la Finante, Petrache Tutea se ridica în picioare si facea un gest vindicativ cu mâna dreapta, aratând spre usa, ca un rege care exclude impardonabil un supus:
– Primesc demisia dumitale!

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper