Arta pe viul întrupat – „rupTrup“ la patru mâini

Un articol de Cornelia Maria Savu

Doi dintre cei mai cotati artisti vizuali ai noului val, Mihai Zgondoiu si Bogdan Rata, si-au unit recent fortele într-o expozitie cu titlul insolit, „rupTrup“. Gazduita în aceasta vara de Atelier 030202, galerie bucuresteana care îsi ofera, cu generozitate, spatiul experimentelor fertile si care a reusit, în mai putin de trei ani, sa aduca pe Strada Sfânta Vineri evenimente vizuale de impact nu numai la publicul tânar, ci si la seniorii domeniului, fie ei creatori sau critici, expozitia va putea fi vazuta în toamna si la Muzeul de Arta din Timisoara.
Artist preocupat de o gama larga de interventii asupra imaginii, a imaginarului, subsumate unui concept flexibil denumit „biografii subiective“, Mihai Zgondoiu participa la „rupTrup“ cu optsprezece colaje de dimensiuni medii. Lucrari în care rafineaza aceasta tehnica (aflata din nou în atentia artistilor de la noi si de pe alte meleaguri) care l-a preocupat înca din liceul de arta si în care experimenteaza continuu pe axa corp-corporalitate-cautarea si pierderea identitatii, atent la matricea vizuala fata cu noile medii (nucleul unei originale teze de doctorat pe care o va sustine în curând la Universitatea de Arte din Bucuresti). Un festin imagistic în straturi si aglutinari de citate ordonate în cifru post-postmodern, de parafraze si reinterpretari iconice tutelate vizual de relativismul einsteinian în care s-a topit descoperirea lui Minkovski ca „spatiul si timpul sunt (doar) umbre“. Un veritabil îndreptar pentru homo videns, bine altoit conceptului de „gândire slaba“ al lui Vattimo. De altfel, unul dintre colaje afiliaza binecunoscuta imagine a lui Einstein cu limba scoasa posterelor street art într-un vârtej imagistic de mare efect.
Anii ’60, revizitati tot mai des azi de creatori în varii arte, sunt reîncarcati de Mihai Zgondoiu cu noua subiectivitate a începutului de mileniu care se pliaza ingenios, în tehnica bine stapânita a desenului colaj cu efecte post-pop art în doua lucrari dintre cele mai reusite ale selectiei „Vizita lui Hrusciov în SUA“ si „Black Marylin“.
În prima, portretul bust al liderului sovietic Nikita Sergheevici Hrusciov apare la reverul unui cetatean american îmbracat office, a carui figura, recompusa prin subtile interventii grafice, e o replica a personajului din „Strigatul“ lui Edvard Munch aplicata unui alt personaj iconic, Alexis Zorba, interpretat în filmul binecunoscut de catre Anthony Quinn. În a doua, blonda fatala a Hollywood-ului, Marylin Monroe (imagine serializata în la fel de binecunoscuta lucrare a lui Andy Warhol) devine „Black Marylin“, vedeta bruneta pe o bucata de steag monocrom american. Suportul acestui colaj, mixtura între fragmente de coperte ale unor carti vechi si ale caietelor de notite apartinând bunicului lui Mihai Zgondoiu, impecabil tehnic, încheaga referential felii de biografie subiectiva cu care artistul jongleaza dezinvolt pe tema data. Doua parafraze – care nu exclud accentele ironic parodice, bine infuzate de erotism obsesiv, de sexualitate bântuitoare – vizeaza mult discutatul film al lui Stanley Kubrick, „Eyes Wide Shut“ – o spectaculoasa dezmembrare de trup si de transfer de functii organice pe un excitant fundal rosu – si celebra „Odalisca“ (auto) descompusa într-un colaj fragmentat. Din aceeasi gama face parte si picantul colaj „Dr. Ozzy“.
În fine, „Passion for Art“, lucrarea cea mai apropiata de tema expozitiei, glisând între pasiune si patima, între entuziasm juisant si suferinta împatimita, e un studiu-interventie asupra corporalitatii supuse deformarilor anamorfotice, descompunerii imagistice în care nuditatea, dezghiocata din straturi adânci de preconceptii si poncife, se încarca de un nou magnetism. Grafician de viziune, care stie sa îmbine inteligenta artistica, studiul aplicat si cautarile novatoare cu tehnica bine stapânita, Mihai Zgondoiu ofera publicului o noua proba de virtuozitate dupa reusita precedentei sale expozitii de la Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal.
Dupa un turneu prin galerii din Tel Aviv, Moscova si Paris, sculptorul Bogdan Rata participa la „rupTrup“ cu sase lucrari de dimensiuni variabile, în sensul propriu al cuvâtului. Mereu dispus inovatiilor si conceptualizarii, tânarul artist lucreaza în rasini si chit de masina. Îsi modeleaza lucrarile în lut, apoi le toarna si le prelucreaza cu migala, în tehnici speciale, obtinând unicate cu „poveste“, creatoare, ele însele, de happening-uri, când te astepti mai putin. La vernisajul expozitiei de la Atelier 030202, una dintre lucrari – un impozant trup uman – matrice, din al carui spate ies alte trupuri, un întreg modelat hiperrealist si articulat din sparturi lipite, primul dintr-o noua serie (o lucrare pe care, daca ar fi vazut-o, Ridley Scott ar fi putut sa si-o doreasca pentru filmul sau „Prometheus“) s-a dezmembrat singura.
Adaugând propriile-i variatiuni (si viziuni) la tema artei viului în-trupat si îmbogatind dictonul ras-rasexploatat „omul e masura tuturor lucrurilor“, Bogdan Rata aplica reconfigurarii corporalitatii, a nuditatii ca tema predilecta a sculpturii, de la antici încoace, o tenta apasat si performant erotica, nelipsita însa si de accente ironic parodice. Pe suporturi de arta clasica – frize, metope, basorelief, artistul intra în rolul unui Pygmalion dezinvolt, dispus chiar si la complicitate ludic dezinhiba(n)ta cu privitorul.
Un superb semiprofil de femeie adormita, care si-ar fi putut gasi locul în orice templu grecesc sau villa renascentista, are în loc de par o sumedenie de urechi („Somnul“).
Efebi, nubile, androgini se amesteca, se contorsioneaza, se înlantuie într-un joc erotic în care nu se stie cine pe cine îmbratiseaza, într-o friza în care performantele imaginatiei sunt potentate de tehnica artistica fara cusur. Un trup de femeie tânara, jumatate fata, jumatate spate, papusa rasucita de cine stie ce capriciu al Creatorului, impresioneaza privitorul ca o stranie Afrodita în pragul abandonului amoros iesit din tipare. Natura materialelor care dau spectaculoase straluciri si volume lucrarilor  sporeste si ea calitatea de unicate ale acestor sculpturi.
Conceputa si dusa la bun sfârsit ca o proba de arta pe viul întrupat, expozitia la patru mâini Mihai Zgondoiu – Bogdan Rata este cu siguranta un eveniment vizual al anului în curs.

Un comentariu pentru “Arta pe viul întrupat – „rupTrup“ la patru mâini”

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper