Un buchet regal

Un articol de ANDREI BREZIANU

„Colectia Regala de Arta Contemporana“  e titlul unui album în care, cu încântare si placere, regasim floarea darurilor de un fel aparte oferite de artisti români Casei Regale în anii de dupa revenirea primei familii a tarii în patrie Volumul, care poarta semnatura tânarului istoric de arta Adrian Buga (1), ofera imagini si comentarii la lucrari intrate în zestrea familiei regale de pe urma generoasei initiative din 2001 a pictorului Sorin Dumitrescu, care-i invita atunci pe plasticienii români sa doneze Coroanei lucrari semnificative din creatiile lor de vârf. Bogat ilustrat, albumul are meritul de a înfatisa pentru prima oara marelui public acest valoros florilegiu de creatii concepute si realizate în cele mai diverse stiluri si genuri -de la uleiuri pe pânza la sculptura, de la acuarela la grafica si de la montaj fotografic la artefacte în tehnica mixta-  înmanunchind în final, precum o cununa, un întreg de o inconfundabila originalitate – gratios prinos adus de artisti plastici de toate vârstele si de toate generatiile Regelui si Familiei Regale.
Pentru ochiul celui care se apleaca asupra imaginilor si comentariior cuprinse în acest album-catalog, ceea ce frapeaza în primul rând este remarcabila varietate a acestui tezaur de frumuseti. Astfel, „Tripticul“, sculptura în lemn de Victor Gaga, sugereaza discret o transcendere liturgica a materiei, artefactul purtând parca, solar, însemnele unui chivot. O impunatoare pictura în ulei de Horia Bernea – „Coloana“ —  se asaza în rândul lucrarilor din donatie care, în diverse maniere, sugereaza verticalitatea. Ca de pilda, sculptura „Regele trist“ de Ovidiu Maitec. În aceeasi cheie, a rectitudinii verticale, exprimata însa într-un alt registru, e si lucrarea lui Napoleon Tiron „Crestere“. Mai complexa prin dinamica e scara simbolica legând cele de sus cu cele de jos, percutant sugerata de bronzul de mari dimensiuni al lui Darie Dup, „Visul lui Iacov“.  „Înaltarea la cer“, remarcabila pictura a lui Sorin Dumitrescu, – alaturi de „Biserica III“  si de „Studiul de serafim“ (reprodus printr-un detaliu si pe coperta cartii) stimuleaza, în armonica consonanta, unul si acelasi gând: sensul ridicarii de la pamânt catre tariile din înalt. Într-un registru net diferit, bronzul lui Vasile Gorduz „Martiriul Voievodului Constantin Brâncoveanu“  trimite direct si tragic la file de istorie: sub titlul „Conversând cu iarba“, – cu elocinta unei parabole tacute –, lucrarea invita la reflectie despre sacrificiul suprem al capului încoronat, despre virtutea perseverentei pâna la mucenicie. Exprimata pictural, aceeasi idee emana calm, în tonuri de aur stins, din martiriul „Sfântului Sebastian“, o pânza splendida de mari dimensiuni purtând semnatura lui Vladimir Zamfirescu. „Pro-Logos“ – pânza-stindard conceputa de Paul Gherasim-evoca, în tonuri de albastru-ceruleu,  tâlcul celor ascunse privirii pripite a celui ce drumeteste, nu o data grabit, prin hatisurile vietii ori ale istoriei: „Înainte e ?rma, stravezimea, -aminte ia calatorule“. Hieratic, asezat între Alfa si Omega, textul înscris de artist pe pânza strajuieste, de-a stânga si de-a dreapta, monograma cristica, întiparita ca stema si pecete pe steag…
Reflectând asupra zestrei de lucrari oferite în dar de artistii români Casei Regale si prezentata acum pentru întâia oara publicului sub forma de album si catalog, frapeaza, dincolo de diversitate, bogatia de substanta si eflorescenta de sensuri exprimate – într-o vasta diversitate de culori si forme- de cei peste cincizeci de artisti-donatori. Alaturi de cele evocate mai sus, sunt opere cu valente de alegorie ori parabola – precum cele semnate de Sorin Ilfoveanu, Marin Gherasim, Mircea Spataru sau Alin Gheorghiu. Lucrari direct figurative înfatisând, în cheie fie moderna, fie traditionala, privelisti si peisaje – ca cele semnate Horia Pastina, Dan Hatmanu sau Florin Niculiu. Încarcate de un discret simbolism, alte picturi se ofera privirii cu scene de interior – precum pânzele semnate de Simona Runcan, Ioana Batrânu sau Alma Redlinger. Sunt apoi impresionantele portrete ale familiei regale, opera lui Henry Mavrodin. E vechea stema a Tarii, inovator interpretata ca artefact de Constantin Flondor. Lui si lui Stefan Câltia, ca si lui Florin Ciubotaru, li se datoreaza reprezentari picturale având ca tema, într-un fel sau altul, prezente de mesageri angelici. Silvia Radu ofera acestui tezaur regesc o superba icoana a „Maicii Domnului“.  De un impact vizual aparte este complexa creatie a lui Marian Zidaru initulata „Valiza Regelui Mihai“ . Realizata în lemn si diferite alte materiale si descrisa ca  „un  model redus al unei Românii-ofranda“, lucrarea se înfatiseaza privirii ca o alegorie a patriei, transpusa în repetate întruchipari pseudo-cartografice.
În ochi cu aceasta harta imaginara, de inconfundabila pregnanta, cel ce parcurge aparatul critic al albumului „Colectia Regala de Arta“ va putea lesne observa ca artistii-donatori sunt fii si vlastare ale tuturor tinuturilor si tarilor românesti, unii dintre ei nascuti pe meleaguri aflate azi pâna si dincolo de fruntarii. Astfel, Vasile Gorduz a vazut lumina ochilor pe malul înalt al Nistrului, la Orhei. Sultana Maitec, autoare a uleiului cu foita de aur intitulat „Marea la Vama Veche“, a venit pe lume la Livezi, în Macedonia. Constantin Flondor e nascut în Cernautii lui Aron Pumnul si ai lui Mihai Eminescu. Banateni, bucovineni, craioveni, galateni, moldoveni sau dobrogeni,  bucuresteni sau transilvaneni – ei reprezinta în buchet, prin chiar diversitatea locurilor unde au venit pe lume, tara însasi – „Cer, Pâine, Pamânt“ — în rostirea reprezentarii simbolice semnate de Marian Zidaru. Înmanunchiat în donatia facuta Casei Regale, omagiul lor, îmbraca astfel trasaturile unui prinos al tuturora, din care nu lipsesc de pilda, coborât din Secuime, Peter Jecza, cu lucrarea „Poiesis“. Din îndepartata insula Réunion, unde si-a sfârsit zilele, Raoul Lebel-Egon, cu „Flamboiant“. Si Alma Redlinger, cu „Dansul frunzelor de toamna“, un dar personal facut Reginei Ana. Si, nu în ultimul rând, marea doamna a picturii românesti, decana de vârsta a tuturora, Medi Dinu Wechlser, cu o splendida marina înfatisând Balcicul .

Într-un articol despre bunul gust în reprezentarile celor sfinte, Mihai Eminescu vedea în icoane tot atâtea „carti de învatatura“ (2). Extrapolând, am putea spune la rândul nostru ca, în asteptarea momentului fast când vor putea fi expuse împreuna într-un cadru muzeal pe masura, buchetul de reprezentari picturale, iconografice si sculpturale ce alcatuiesc „Colectia  Regala“,  oferita noua de Adrian Buga sub forma de tiparitura, este, în multiple sensuri, atât pentru ochi cât si pentru minte, o remarcabila carte de învatatura.

(1) Adrian Buga: „Colectia Regala de Arta Contemporana“, prefata de prof. univ. Dr. Ruxandra Demetrescu; grafica, Gabi Dumitru; fotografii, Victor Bortas. Format, 23,5×29,5 cm, 220 pp., color. Editura UNArte, Bucuresti, 2011.
(2) „Iconarii Dlui Beldiman“, în „România Libera“, XII, 13 noiembrie 1888

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper