Transparenta si democratia

Un articol de DAN BERINDEI

Cum ne-am bucurat la sfârsitul anului 1989 ca intram într-o noua era, cea a democratiei! În ceea ce ma privea, traisem în democratia „româneasca“ a anilor 1923-1938, copil si la începutul adolescentei. Mai pastrez amintiri ale acelei îndepartate vremi, când manifestam un interes pentru ceea ce avea loc dincolo de viata unui copil. Pe plan intern, desi familia mea fusese dintotdeauna legata de liberali, am fost la 9-10 ani un „partizan“ al lui Nicolae Iorga, nevrând sa ma culc în seara premergatoare încetarii  guvernarii sale si plângând dimineata când am gasit pe pat editia speciala a caderii cabinetului sau ministerial! Tot în acei ani ‘30 „tineam“ cu Ciang Kai Sek, urmarind în „Universul“ mersul conflictului chino-japonez! Dar apoi, abia împlinisem 15 ani, am  intrat  în succesiunea de dictaturi timp de nu mai putin de 51 de ani, cu exceptia temporarei iluzii de revenire la democratie, în vara anului 1944, la înlaturarea maresalului Antonescu, când de fapt începuse ocupatia sovietica! Am cunoscut dictatura în diversele ei înfatisari si faze. Am trait sub impactul ei si iata, la 66 de ani, am avut norocul în 1989 de a reveni la vremurile copilariei!
Fara îndoiala, democratia din România de pâna în 1938 si-a avut limitele ei. Dar astazi, oare, nu suntem confruntati cu diverse limite? Oricum si atunci si astazi un lucru minunat l-am avut si l-am redobândit: libertatea de opinie si de cuvânt! Este drept ca, uneori, complicatiile nu lipsesc, ca nu traim înca într-o societate respectând un  fair play, ca indirect, pe diverse cai aceasta libertate fundamentala, mai ales (dar nu numai)  pentru un  intelectual, este stânjenita, ca sa ma exprim eufemistic, prin „mijloace colaterale“ sau „specifice“ sau chiar printr-o autocenzura, impusa înca de „vremi“!
Revenind însa în zilele noastre de neasteptata trezire a celor multi, cu variate revendicari, care în ansamblu  arata ca cei care guverneaza, indiferent cine  ar fi ei, nu sunt singuri, nici ignorati, ci îndeaproape „monitorizati“ si ca cei guvernati sunt departe  de a fi insensibili la actul de guvernare la care sunt supusi, trebuie facute unele constatari.  Fara îndoiala, ceea ce preocupa sunt mai ales problemele tangente vietii de zi cu zi, dar sesizam, în nu putine rânduri, un interes uneori neasteptat pentru o varietate de probleme, care dezvaluie urmarirea  complexa  si de surprinzatoare comprehensiune de catre multi a mersului treburilor publice.
Actele de guvernare  sunt supuse  unei necrutatoare analize de catre cei multi, nu doar de elite si o buna guvernare, într-o democratie, impune, în aceasta privinta,  o deplina si continua transparenta. Actiunile de importanta publica trebuie întreprinse la lumina zilei si, de asemenea, ampla lor dezbatere de catre societate este o conditie a bunei functionari a unei societati  democratice. Cu atât mai mult, probleme de însemnatate majora nu pot fi solutionate  unilateral, fara o constanta consultare a vointei nationale. Misiunea Parlamentului de a dezbate legile nu poate fi transgresata decât calcându-se legile democratiei, iar „asumarea raspunderii“ nu poate fi acceptata decât în cazuri cu totul exceptionale – lucru de altfel si prevazut în Constitutia noastra! – si în orice caz nu în privinta problemelor si legislatiei majore. Uneori, s-ar impune chiar o consultare speciala prin  referendum, asa cum se procedeaza atât de des într-o democratie „cu stagiu“ ca Elvetia!
Transparenta trebuie sa fiinteze în ceea ce priveste informarea opiniei publice, dar totodata ea este necesara si înainte de a se lua hotarâri cu urmari incalculabile. Mandatul încredintat de alegatori la patru ani nu poate fi invocat, când apar situatii si probleme de acest fel. Tratatul cu Ucraina, cu stipulatii grav angajante, ori concesiunea de la Rosia Montana, cu foarte grave primejdii potentiale  si cu foloase întru totul discutabile, pot fi citate ca exemple de acest fel.
Contracte de stat cu prevederi tinute la secret nu sunt de acceptat într-o democratie reala, ele putând avea consecinte dezastruoase si în  spatele secretului se ascunde în prea dese cazuri coruptia de înalt nivel! O guvernare într-adevar democratica presupune excluderea din start a unor astfel de situatii.
Transparenta este în beneficiul oricarei guvernari, deoarece prin  intermediul ei  guvernantii îsi împart responsabilitatea cu cei guvernati! Din pacate, bilantul celor 22 de ani si mai ales ultima perioada ne dezvaluie de prea multe ori practicarea unei „secretomanii“ daunatoare tuturor, atât pentru cei care exercita actul de guvernare cât si evident pentru  cei platesc notele de plata, guvernatii… si chiar si urmasii lor!

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper