Kassay, primul maestru din mileniul 3

Un articol de Nicu Ilie

Piata internationala de arta. Trenduri în pictura contemporana

 

Cu 7 lucrari în top 10 cele mai bine vândute în 2011, americanul Jacob Kassay domina clasamentul mondial al pictorilor sub 30 de ani. Dupa regula vechilor maestri, el a intrat în istoria picturii înainte macar de a avea propria pagina pe wikipedia.

„Untitled“ (2009), „Untitled“ (2010) si „Untitled“ (2009) sunt primele trei lucrari din clasamentul picturii foarte tinere, cu preturi de vânzare de 290.000 de dolari, respectiv 257.000 si 191.000 de dolari. Nu sunt sume impresionante, comparate cu vânzari cu noua cifre ale unui Richter, Hirst sau Bacon, dar segmentul artei emergente a fost întotdeauna cenusareasa pietei de arta.
Casa de licitatii Phillips de Pury & Company este lider pe segmentul artei în curs de afirmare. Mai multi tineri români, între care Adrian Ghenie, Mircea Cantor si brasovenii Uwe si Gert Tobias, au intrat în circuitul mondial prin aceeasi casa de licitatii. Însa putine debuturi au fost atât de spectaculoase precum cel al lui Kassay. Artprice reface istoria acestui nume mentionând ca pictorul din Boston detine recordul de cel mai bun debut „ever“ dupa ce în 2010 prima dintre lucrarile sale ajunsa în licitatii s-a adjudecat cu 86.000 de dolari. Pictura „Collages & Assemblages“ facuse parte din prima expozitie personala a lui Kassay, organizata în 2009 la Rivington, una în care toate picturile fusesera vândute înainte de deschiderea expozitiei. Lucrarea în cauza intrase în licitatie cu o estimare de 6-8.000 de dolari si crescuse cu peste 1000% în doar câteva minute.
Kassay a gasit, înca de dinante de debut, un nou limbaj artistic: oglinda, pictura cu uleiuri saturate cu saruri de argint care transforma suprafata tabloului într-una reflectorizanta. Astfel, Kassay vine cu mediul artistic, dar cu subiectul artei vine privitorul care îsi accepta reflectia printre petele si penumbrele argintului de pe pânza. Sigur ca, vorba lui Rodin, fotografiile mint, iar limitarea lor e evidenta atunci când sunt chemate sa reproduca vreuna dintre pânzele lui Kassay. Fara un privitor, acestea sunt vaduvite chiar de esenta lor, fiind niste rame goale. Daca, în schimb, fotografiile sunt facute în simeza, cu subiecti sau grupuri de vizitatori, ele nu spun nimic decât acelor spectatori anume. Nu stiu daca e o noua forma de arta sau doar o gaselnita tehnica – despre asta ne vom lamuri în urmatorii ani – dar Kassay muta cu intuitie si stil în estetica, acolo unde noutatea remarcabila a fost posibila în ultimele decenii numai prin soc si, adesea, prin kitsch si monstruos. Jacob Kassay îsi începe cariera, înca de la prima pensula, cu o ars poetica ce îl pozitioneaza în „pole position“ în cursa pentru titlul de artist al secolului 21. Sigur, dupa expozitia sa semnal, din care provin cele 12 pânze vândute pe piata tertiara (a licitatiilor de arta), este de asteptat ca pictura lui sa se îmbogateasca în vocabular si semnificatii si sa iasa din logica si stereotipul unor „untitled“-uri bune pentru debut, bune pentru secolul 20, dar deja obosite într-un mileniu care îsi va cauta propria expresie, elemente unice si particulare care pot face uitata arta industriala a lui Warhol si Koons.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper