La Cluj-Napoca, Festivalul Liszt 200

Un articol de COSTIN POPA

În organizarea Operei Maghiare din
Cluj-Napoca a avut loc recent, sub patronajul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, un impresionant festival dedicat aniversarii a 200 de ani de la nasterea lui Franz Liszt. Gyula Szép, directorul general al teatrului de pe malul Somesului, si József Horváth, directorul artistic al festivalului au imaginat un
program bogat, desfasurat pe parcursul
a nu mai putin de 22 de zile.
Orchestra Operei Maghiare, Orchestra si Corul de femei ale Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Corul Radiodifuziunii Maghiare si Corul Academic Radio, Ansamblul Jánosi si Orchestra de Camera Liszt Ferenc din Budapesta au fost formatiile care au constituit coloana vertebrala a manifestarii. Li s-au alaturat pianistii Daniel Goiti, Csíky Boldizsár, Imre Rohman (Salzburg), organistul László Fassang (Budapesta), dirijorii Csaba Somos si Balázs Kocsár (Budapesta), Nicolae Moldoveanu (Elvetia) si, nu în ultimul rând, József Horváth.
La Opera Maghiara, la Academia de Muzica „Gheorghe Dima“, la Reduta (Muzeul Etnografic al Transilvaniei), în Biserica reformata din str. Mihail Kogalniceanu, la Casa de Cultura a Studentilor, muzica lui Liszt a rasunat omagiindu-i complexa personalitate. „Missa Solemnis“, „Sfinti si demoni“ (fantezie scenica din viata si creatia compozitorului, regizata si dirijata de György Selmeczi), oratoriul „Legenda Sfintei Elisabeta“ au constituit câteva dintre punctele cheie ale festivalului.
A fost organizat si un concurs pentru tineri pianisti, iar în 22 octombrie, ziua de nastere a lui Franz Liszt, s-a desfasurat un Simpozion International de Muzicologie la care au prezentat comunicari cunoscuti exegeti ai creatiei lisztiene din Bucuresti, Cluj-Napoca, Budapesta si Iasi. În aceeasi zi, a fost dezvelita o placa memoriala pe cladirea Redutei, locul unde Liszt a concertat în 1846 si 1879.
Festivalul Liszt 200, organizat exemplar, a fost una dintre manifestarile reper ale vietii artistice din România anului 2011, pilda a multiculturalismului unui oras care aspira la candidatura de Capitala Culturala Europeana a anului 2020.
Serata de închidere…
…a festivalului a programat la Opera Maghiara o prima auditie nationala, Oratoriul „Legenda Sfintei Elisabeta“, despre care se stie ca a fost prezentata in loco doar în doua fragmente, cu prilejul turneului lui Liszt din Transilvania anului 1879. Compusa în 1864 si cântata pentru prima oara în 1865 la Conservatorul din Pesta, ampla lucrare vocal-simfonica (doua sectiuni, sase parti) a beneficiat de textul lui Otto Roquette si de sursa inspiratoare a sase fresce semnate de Moritz von Schwind la Castelul Wartburg din Turingia. Ele configureaza viata Sf. Elisabeta, fiica a regelui Andrei al II-lea al Ungariei si a primei sale sotii, Gertrud de Merania. Sosirea Elisabetei la Wartburg pentru cununia cu Ludwig, fiul landgrafului Hermann, minunile savârsite de Elisabeta în casele saracilor, izgonirea eroinei principale de catre Sofia, sotia landgrafului, viata de pustnica daruita celor oropsiti, moartea si înmormântarea în prezenta împaratului Friedrich al II-lea sunt episoade distincte, strabatute de filonul dumnezeirii, în sobrietate si pietate. Este, desigur, spiritul lui Liszt, departat aici de teatralitate si de dramaturgie intensa. Poate doar în scena a patra, plina de interventiile Sofiei, de confruntarile Elisabetei, partitura se dinamizeaza si constructia câstiga în raporturile dintre voci si orchestra, dintre vocile însesi.
Dirijorul József Horváth a intuit profesionist specificul opusului si, la pupitrul unei admirabile si cu sunet compact orchestre a Operei Maghiare din Cluj-Napoca, a restituit – cu gestica economica, eficienta si precisa – atmosfera narativa si subtilitatile de expresie. Concertul a fost solid pregatit. Si-a adus contributia un ansamblu de renume, Corul Academic Radio din Bucuresti pregatit de Dan Mihai Goia, si aici cu cântari moi si catifelate, cu dinamica în marsuri si expozee înaltatoare în imnuri. Corul de copii Junior VIP din Cluj-Napoca (dirijoare Anca Mona Marias) a întregit prin omogenitate importantele ansambluri prezente pe scena.
József Horváth a ales un platou excelent de solisti, care a validat odata în plus nivelul înalt al vocilor clujene, al pregatirii lor. Elisabeta a fost soprana Brigitta Kele, un glas liric cu timbralitate fasta, rotunda, generoasa, cu care cladeste linii melodice frumoase în sonoritati stralucitoare. Si baritonul Florin Estefan (Ludwig), cunoscut mie în primul rând printr-un foarte bun Oneghin bucurestean, dar si din anterioare prestatii clujene, are o voce calda si ampla, cu tente cvasitenorale pe alocuri, pe care o foloseste pentru derulari inspirate de fraze muzicale. Incisiv si puternic, în pofida unor asprimi, s-a aratat glasul mezzospranei Orsolya Veress (Sofia), si ea tânara artista de perspectiva, al carei duel dramatic cu Elisabeta a sunat în genul confruntarii teribile dintre Ortrud si Elsa din „Lohengrin“-ul wagnerian. În alte roluri, de mica întindere, au cântat Sándor Balla si Sándor Árpád, voci grave sonore, bine impostate.
A fost mare succes de public si, poate, într-un viitor nu prea îndepartat, productia clujeana a oratoriului „Legenda Sfintei Elisabeta“ de Liszt va vizita si Bucurestiul.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper