Paradoxurile globalizarii (II)

Un articol de DUMITRU RADU POPA

Multã lume se întreabã, pretutindeni si nu fãrã un anume temei, dacã nu cumva viitorul nu ne va aduce un colaps economic fãrã precedent. Ceva încã mai teribil decât actuala crizã mondialã, si asa destul de severã!
Globalizarea a potentat nivele de prosperitate exceptionalã în tãrile dezvoltate si a constituit o adevãratã manã cereascã pentru sute de milioane de muncitori sãraci din China si din alte tãri, mai cu seamã din Asia, dar a reprezentat si un veritabil cosmar pentru someri, în alte pãrti ale lumii. Spre deosebire de pietele nationale, care în mod normal sunt suportate de o structurã amplã de institutii normative, pietele globale nu pot conta pe asemenea fundamente solide: nu existã nici o autoritate globalã de ultimã instantã, care sã hotãrascã si sã reglementeze situatia la nivel global, nici un fel de regim fiscal global, nici o retea de securitate globalã si, în mod firesc, nu existã o democratie globalã. Aceastã formã de guvernare cu legi nescrise e atât de fragilã, încât expune pietele globale la instabilitate, ineficientã si deficit de legitimitate publicã. Dezechilibrul între puterea nationalã a guvernelor si natura globalã a pietelor reprezintã miezul însusi al problemei globalizãrii. Un sistem economic mondial sãnãtos are nevoie de un compromis inteligent între cele douã elemente.
Aceasta e pãrerea unui specialist de clasã, Dani Rodrik, profesor de economie politicã internationalã la Kennedy School of Government, Harvard University, autorul unei foarte recente cãrti intitulatã, semnificativ, „The Globalization Paradox: Democracy and the Future of the World Economy“ (New York: W. W. Norton, 2011). Prea multã putere acordatã guvernelor nationale duce inevitabil la protectionism si autarhie, observã el. Pe de altã parte, prea multã libertate datã pietelor mondiale rezultã într-o economie globalã instabilã, lipsã de consens social si politic din parte celor care ar trebui sã fie tocmai beneficiarii emancipãrii si lipsei de protectionism. Pentru a repune pe picioare, pe o bazã mai solidã, sistemul economic mondial, trebuie înteles mai profund fragilul echilibru dintre piete si guvernarea lor. În special, remarcã Rodrik, se impune acceptarea ideii cã pietele si guvernele nu sunt alternative, ci complementare. Dacã vrem sã avem piete mai multe si mai bune, trebuie sã avem parte si de mai multã guvernare cât mai adecvatã. Piata functioneazã mai bine nu atunci când guvernul e slab, ci când statul e puternic. Apoi, capitalismul nu este un model univoc: prosperitatea economicã si stabilitatea pot fi obtinute prin diverse combinatii de sisteme institutionale, în domeniul organizãrii fortei de muncã, al sectorului financiar, al gestiunii întreprinderilor, al bunãstãrii generale si asa mai departe. Natiunile au dreptul inalterabil de a alege dintr-o pluralitate de sisteme, conform exigentelor lor, a traditiilor si sistemului lor de valori.
Chiar dacã acestea sunt idei pe care, aparent, mai toatã lumea le cunoaste, ele se dovedesc fundamentale în crearea unei perspective noi în raportul dintre globalizare si democratie, în încercarea de a aproxima gradul în care aceste douã concepte se pot adecva reciproc. Odatã înteles faptul cã pietele globale, pentru a putea functiona în mod corespunzãtor, necesitã institutii publice de guvernare si securitate, si cã statele nationale pot avea preferinte diverse în ceea ce priveste formele pe care aceste institutii si sisteme normative le pot lua, cãpãtãm imediat o imagine mult mai nuantatã a globalizãrii si a problemelor ei.
Pânã la urmã, ceea ce este cel mai important de priceput, conform specialistului american, e „trilema“ politicã fundamentalã a economiei mondiale. Iatã cum se exprimã aceasta. Nu este posibilã prezervarea intactã, în mod simultan, a democratiei, a autoderminãrii nationale si a globalizãrii economice. Dacã vrem ca globalizarea sã se dezvolte si sã se extindã, trebuie sã renuntãm fie la statul national ca atare, fie la democratie. Dacã, pe de altã parte, vrem sã apãrãm si sã extindem democratia, trebuie sã alegem între statul national si integrarea economicã internationalã. În fine, dacã vrem sã promovãm statul national si principiul autodeterminãrii, trebuie ales între potentarea democratiei si extinderea globalizãrii. Problemele majore ale economiei mondiale rezultã din refuzul ce s-a manifestat pânã acum de a ne confrunta deschis cu aceste optiuni ineluctabile.
A face sã progreseze deopotrivã democratia si globalizarea ar fi, eventual, posibil, dar trilema lui Rodrik sugereazã cã pentru un astfel de scenariu ar fi necesarã crearea unei comunitãti politice globale, un proiect cu mult mai ambitios decât tot ceea ce s-a vãzut în trecut si ce s-ar putea imagina pentru viitorul apropiat. Guvernarea democraticã globalã e o himerã, o utopie ce pare dificil de realizat chiar si într-un context mult mai restrâns, cum este, de pildã, Eurozona. Orice model de guvernare globalã despre care am putea spera cã va fi cu adevãrat realizat în vremurile noastre ar fi doar o versiune extrem de limitatã a globalizãrii economice.
Concluzia lui Dani Rodrik este cã trebuie fãcute alegeri clare în aceastã trilemã. El nu are nici un dubiu în a afirma cã democratia si autodeterminarea nationalã trebuie sã prevaleze asupra hiperglobalizãrii. Democratiile nationale au dreptul de a-si proteja propriul sistem social si, când acest drept intrã în conflict cu exigentele economiei globale, aceasta din urmã trebuie sã cedeze si sã se adecveze. Restituirea puterii democratiilor nationale ar garanta baze mult mai solide economiei mondiale, si tocmai în aceasta constã paradoxul extrem al globalizãrii. Un strat subtil de reguli internationale, care sã lase loc amplu de manevrã guvernelor nationale ar duce la o globalizare mai bunã decât cea pe care o avem astãzi, la un sistem ce ar putea rezolva aspectele negative ale globalizãrii, fãrã sã stirbeascã însã cu nimic marile ei beneficii economice.
Asadar, nu e nevoie neapãrat de o globalizare extremã ci, mai degrabã, de o globalizare inteligentã!

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper