Prolegomene la votul calificat

Un articol de Nicu Ilie

Filosofie pop


Dreptul de vot, in formula actuala, este un adevarat vestigiu al industrializarii. El a ramas neschimbat de prin 1900, cand votul universal a fost adoptat in Noua Zeelanda si in Finlanda. S-a generalizat in anii ’20 si a devenit obiectul unei declaratii a drepturilor omului adoptata de ONU in 1948.
N-o sa va retin cu importanta absoluta a dreptului de vot universal si coplesitoarele sale avantaje sociale. S-au scris deja mii de carti si se scriu anual sute despre cat de bun, nobil si frumos este votul universal. Este un principiu absolut minunat, iar secolul XX  si marile progrese ale consumismului si statului social n-ar fi fost posibile in lipsa acestuia.
Numai ca alte sute de carti si articole sunt publicate anual despre deficitul de democratie care devine tot mai evident si mai concret pe masura ce procesul electoral, public si administrativ devine tot mai sofisticat, legislatia specioasa, intr-un limbaj tehnic si abstract aproape ezoteric, iar ritmul in care apar si sunt rezolvate temele de interes social este mult mai rapid decat ciclurile electorale. Apoi: dreptul de vot universal este un principiu, facut sa functioneze in conditii ideale de onestitate si corectitudine. Cum insa vorbim tot mai des despre „democratii manipulative“, despre societati in care votul se cumpara, se inchiriaza, este determinat prin manipulare sau prin alte vicieri ale Principiului, articolul 21 din Carta Helsinki are o problema grava. Oricum, Declaratia universala a drepturilor omului are la acest capitol un viciu de fond. Din fraza care ar fi putut sa fie: „Orice persoana are dreptul de a participa, in cunostinta de cauza,  la conducerea treburilor publice ale tarii sale“ lipseste tocmai sintagma „in cunostinta de cauza“.
Reflexia sociala a alienarii vietii politice, prin manipulare, frauda si abstractizare, este un absenteism major, care ajunge chiar si in statele dezvoltate pana la 85%, in functie de ciclu electoral. Iar „paradoxul Helsinki“ este ca la alegeri participa mai mult cei carora votul le-a fost cumparat sau indus si absenteaza, convinsi ca vor fi infranti in alegeri, predominant cei care inteleg miza politica reala.
Votul universal nu este si nu a fost niciodata singura optiune politica a unei societati. Votul „starilor“ se exercita in orase si participau reprezentantii breslelor. Avea avantajul de a lega interesele economice ale burgheziei de interesele politice si militare ale statului. Era insa o consultare facultativa si iregulata. Votul „cenzitar“ se desfasura cu participarea capilor de familii la sistemul electoral, organizati in colegii in care puterea electorala a celor care plateau mai mult impozit la stat era mai mare decat a celor care plateau putin. Era un sistem electoral care promova interesele de capital si lega statul de „oeconomie“, de buna gospodarie. Avea ca dezavantaje ignorarea politica a „paturilor sociale“ paupere si a grupurilor sociale ascendente. Votul universal a extins reprezentarea a unui mare volum de interese ale locuitorilor unui teritoriu, nefiind totusi nicaieri in intregime „universal“ (sunt exclusi de la vot minorii, imigrantii, persoanele condamnate sau decazute). Dezavantajele sunt legate de puterea reala de exprimare a unei alegeri in cunostinta de cauza, multi dintre electori neintelegand nici macar cum functioneaza un parlament sau un sistem politic. Un alt sistem electoral a fost testat in regiunile sudiste din Statele Unite, pana in 1964, unul in care alegatorii trebuiau sa treaca un test prin care sa dovedeasca minim ca sunt alfabetizati. Era indreptat contra populatiei de culoare, dar a exclus inclusiv un numar de albi, cauza din care a si fost abolit. Totusi, ideea ca alegatorii sa primeasca un certificat electoral doar dupa ce vor fi trecut un test cu intrebari elementare din Dreptul constitutional, este una care va aparea in curand si va fi privita ca un remediu pentru disfunctiile si deficitul de democratie din asa-zisul „sufragiu universal“.

 

blog.nicuilie.eu

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper