1 Mai. Date biografice

Un articol de Nicu Ilie

Ziua de 1 Mai s-a nascut în 1889, sub Turnul Eiffel, în cadrul Expozitiei Universale de la Paris. Ea comemora o revolta din Chicago, desfasurata cu trei ani înainte, pe 4 mai, în urma careia au murit mai multi politisti, victime ale unor bombe artizanale. Atunci, în 1886, revolta a fost urmata de prima greva de mari proportii, când sute de oameni au sustinut cauza programului de lucru de 8 ore la o singura slujba, având sa deschida calea pentru 1, 2 sau 3 extrajoburi.
Dupa ce la Paris s-a luat decizia ca 1 Mai sa fie declarata Ziua Internationala a Contractului de Munca, ea a fost prima data aniversata în 1890, cu demonstratii de culturism din partea sindicatelor din Europa, America si America Latina. Politia a participat si ea, strabunii testoaselor ninja împartind, dar mai ales primind, bastoane prin diferite colturi ale batrânului continent si în anumite regiuni ale spinarii. Tânara sarbatoare a fost curând confiscata de partidele rosii, uniunile muncitoresti din SUA dezicându-se de ea si primind la schimb, din partea guvernului, sarbatoare de gratar pe data de 1 Septembrie, declarata în State Ziua Muncii.
La începutul verii sau la sfârsitul ei? Grava dilema pentru muncitorii pusi sa aleaga o zi libera si care le-ar fi dorit pe amândoua. Guvernele din Europa i-au ajutat însa sa se hotarasca decizând ca va fi sarbatorita ca Zi a Muncii ori 1 Mai, ori Pastele Cailor. Dupa ce data sarbatorii a iesit de sub dilema, mai ramânea un singur lucru de facut: ca aceleasi guverne sa o confiste si sa faca ceva propaganda cu sarbatoarea nou-nascuta si apoi tânar-adolescenta.
Sarbatoarea a avut o pubertate târzie, abia în anii ’20-’30, dar una extrem de tulburata. Numeroasele aventuri, si cu nazistii, si cu bolsevicii, aveau sa îi afecteze viata. Nazistii si-au facut mendrele cu ea, schimbându-i chiar si numele, pretinzând ca este o sarbatoare a întregului popor german, nu doar a celor ce muncesc, ci a tuturor arienilor consumatori de bere. Bolsevicii au mobilat-o cu tancuri, defilari de trupe si demonstratii de tehnica militara, transformând-o, pâna la moartea URSS, într-o uriasa expozitie de arme la care teroristii din tarile arabe, Irlanda, Africa si America Latina salivau din abundenta. Defilarea de 1 Mai de la Moscova a fost o expozitie cu vânzare, Revolutia fiind desfacuta la solduri pentru toti cei care o doreau, dar, mai ales, pentru cei care n-o doreau absolut deloc.
În România, ca si în restul lumii, sarbatoarea a fost eliberata de politica abia dupa 1990 când oamenii de stat au constatat mai toti ca biata sarbatoare are un trecut prea aventuros si ca sa te asociezi cu ea te poate compromite. Cei care au câstigat au fost mititeii, fleica, chifla si, prietenul tuturor, mustarul. (De bere nu pomenesc pentru ca ea a colaborat cu 1 Mai de pe timpul nazistilor).

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper