Omenirea uituca. Tehnici pentru a va redobândi memoria

Un articol de CATALIN STURZA

In ultimii 20 de ani, nu mai trebuie sa tinem minte numere de telefon; sarcina asta e acum a telefoanelor mobile. Nu mai tinem minte adresele postale ale unor prieteni; serviciile de email memoreaza toate adresele in locul nostru. Nu ne mai amintim nici macar tabla inmultirii; apelam la calculatoarele de buzunar chiar si pentru cele mai simple operatiuni. E arta memoriei pe cale de disparitie?, se intreaba Robin McKie in „The Guardian“.
„Nu ne mai amintim poeme lungi sau basme pe care le invatam pe de rost, performante ale memoriei care erau, cândva, pietre de temelie in vietile multor oameni, scrie Robin McKie. Intr-adevar, societatea s-a schimbat intr-atât, incât nu mai stim ce tehnici sa folosim pentru a tinte minte lucruri asa de lungi. Pur si simplu, uitam cum sa ne aducem aminte“.
Eseul lui McKie porneste de la volumul „Moonwalking with Einstein: The Art and Science of Remembering Everything“, publicat recent de jurnalistul american Joshua Foer. Autorul cartii a câstigat Campionatul anual de memorare al Statelor Unite dupa ce a invatat sa memorize 120 de cifre aleatorii in cinci minute, numele si prenumele a 156 de necunoscuti in 15 minute, si ordinea unui pachet de carti de joc in mai putin de doua minute. Tehnicile utilizate de Foer au fost puse la punt de Ed Cooke, un scriitor britanic, câstigator al Campionatului mondial de memorare. „Tehnicile de memorare fac un singur lucru, spune Cooke: dau mai mult sens informatiei, pentru mintea noastra, facând lucrurile pe care incercam sa le invatam stralucitoare si amuzante“.
Cartea lui Foer, care e „o analiza a importantei memorarii evenimentelor si a povestilor, in istoria umanitatii“, prezinta si metodele pe care trebuie sa le stapânim pentru a ne imbunatati memoria, redobândind abilitatea de a ne aminti insiruiri lungi de nume, numere sau de chipuri omenesti. Procesul invatarii ar trebui sa ne faca „mai constienti de lumea din jurul nostru“.
Secretul consta intr-un proces numit „asociere elaborativa“, care presupune codificarea informatiei, cum ar fi o lista de cumparaturi, intr-o serie de „imagini captivante“. Pentru a tine minte, spre exemplu, o lista de cumparaturi – castraveciori murati, brânza de vaci, zahar s.a. – ideea e sa vizualizam obiectele listei intr-un context pe care cu greu l-am putea uita. „Incepeti prin a crea imaginea unui borcan urias de castraveciori murati in mijlocul gradinii. Lânga el, imaginati-va o cada gigantica plina cu brânza de vaca – de marimea unei piscine – si apoi puneti-o pe Lady Gaga sa inoate in ea. Si asa mai departe. Fiecare imagine ar trebui sa fie cât mai bizara si mai memorabila cu putinta“.
Cartea lui Joshua Foer respinge ideea ca oamenii au devenit, in ziua de azi, neindemânateci in a-si folosi puterea memoriei si ca sunt incapabili sa-si aminteasca lucruri importante sau crâmpeie de informatii. „Aceleasi parti ale mintilor noastre pe care le foloseam cândva ca sa ne amintim fragmente mari de date – numere de telefon, adrese sau chiar poeme – le folosim, in schimb, pentru a ne aminti cai de a accesa informatia. Site-uri precum Google, aplicatii pentru iPhone si itinerarii de genul acesta“.
In multe situatii, nu e nici o problema sa procedam asa. Totusi, exista si exceptii: nimeni n-ar vrea ca un medic aflat in sala de operatii sa-si scoata iPhone-ul pentru a descarca de pe Internet o aplicatie care sa-i arate cum si pe unde sa taie cu bisturiul. Si nimic nu e mai trist, arata McKie, decât cineva care si-a pierdut telefonul mobil si isi da seama ca nu poate sa isi sune parintii, prietenii, sotul sau nevasta pentru ca nu tine minte nici macar un singur numar de telefon. Nu e nici mai mult, nici mai putin decât pierderea independentei personale; prin urmare, sunt lucruri pe care trebuie, cu orice pret, sa le tinem minte.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper