Noutati editoriale în 2011 (II): Consacrati, dar tradusi prima oara

Un articol de ELISABETA LASCONI

Obsesia istoriei
2010 poate fi considerat „anul Sofi Oksanen“: scriitoarea finlandeza de 33 de ani si-a adjudecat premii prestigioase – Premiul Cartii decernat de Consiliul Uniunii Europene (alaturi de Roberto Saviano), Premiul pentru literatura al Consiliului Nordic, Femina Ètranger, Premiul FNAC pentru roman, adaugate celor noua premii în propria tara. Al doilea roman, „Puhdistus“ (2008), a declansat cariera spectaculoasa a autoarei, tradus în limbile de circulatie în 2010, considerat revelatia anului în Franta, amenintând sa devina bestseller  care face turul mapamondului.
Autoarea este în sine o „aparitie“, cu tinuta stil punk sau gothic, comparata de jurnalisti cu Lisa Salander, eroina trilogiei „Millenium“ a lui Stieg Larsson, sub care se ascunde însa o rigoare morala ce o apropie de Herta Müller. Romanul absoarbe fapte cunoscute direct si indirect de scriitoarea nascuta dintr-o mama estoniana si tata finlandez, petrecându-si vacantele în Estonia, la bunici, unde istoria orala i-a dezvaluit tot ceea ce istoria oficiala pastra sub tacere.
Actiunea romanului se petrece în Estonia, urmarind, prin destinele celor doua personaje feminine (batrâna trecuta prin ororile trecutului si tânara prostituata rusa, confruntata cu ale prezentului), jumatate de secol de istorie crâncena – anii ocupatiei naziste, instaurarea Sovietelor, luptele de partizani si colaborationismul, teroarea politiei politice din timpul comunismului si puterea mafiei ruse în zilele noastre. Multe lucruri ne suna cunoscut, iar cartea ce va aparea la Editura Polirom are toate sansele sa fie bestseller.
Tot o fresca impresionanta a realizat si Julia Frank în „Femeia din amiaza“ (roman aparut în 2007, dupa un deceniu de la debutul scriitoarei), inspirându-se din viata propriului tata. Romanul descrie Berlinul cosmopolit al anilor ´20, cluburile de jazz, experienta evadarii prin alcool, droguri si „amor nebun“, nareaza ascensiunea nazismului. Fundalul istoric cauta sa explice faptul iesit din comun petrecut, în 1945, în Stettin-ul ocupat de Armata Rosie: o tânara femeie, Alice, îsi paraseste fiul de sapte ani, într-o gara, fara sa se mai întoarca vreodata.
„Femeia din amiaza“ a ravasit Germania si timp de doi ani s-a plasat în fruntea vânzarilor, autoarea a primit în 2007 Premiul German al Cartii, a curs apoi sirul traducerilor (în 35 de limbi!). Biografia autoarei îmbina câteva aspecte contradictorii: nascuta în Berlinul de Est, a studiat literatura germana si americana la Berlin, a trait în SUA, Mexic, Guatemala, a lucrat ca editor si jurnalist. Romanul urmeaza sa apara în colectia „Raftul Denisei“, la Editura Humanitas Fiction iar subiectul si problematica par menite marelui public.
Prozatori care sfideaza granite
Experimentele romanesti îi arata pe autori fascinati nu doar de istoria lumii, ci si de istoria literaturii, pe care o reinventeaza cu nonsalanta uluitoare, apelând îndraznet si riscant la genuri populare: polar si thriller, fantasy si SF. Trei dintre autori nascuti între 1968 si 1975 au iesit în largul lumii, tradusi în numeroase limbi: Felix J. Palma, Rana Dasgupta si Markus Zusak.
Felix J. Palma este cotat drept unul dintre autorii straluciti ai literaturii spaniole de azi, distins cu mai multe premii, a devenit celebru în 2008 cu „Harta timpului“ (îl va publica la noi Editura Trei). Roman amplu, de peste 600 de pagini topeste granitele dintre genuri: poveste de dragoste si aventuri, foileton si fantasy, telenovela si naratiune mitica, roman istoric si splendid omagiu adus lui H.G. Wells si cartii sale de acum clasicizate, „Masina timpului“. Criticii se întrec în a-l lauda, iar efectul asupra tuturor cititorilor, de la amatorii de suspans la cei rafinati aminteste de „Numele trandafirului“ de Umberto Eco si de „Umbra vântului“ de Carlos Ruiz Zafon.
Rana Dasgupta a atras atentia înca de la debut, cu volumul „Tokyo Chancelled“, ce reînvia o formula epica straveche, povestirea în rama, si a fost citit ca replica moderna la o carte clasicizata a lui Chaucer, „Povestirile din Canterbury“. Consacrarea internationala însa i-o aduce „Solo“, desemnat câstigatorul editiei 2010 a Commonwealth Writers’ Prize pentru cel mai bun roman pentru Europa si Asia de Sud: o poveste a secolelor XX si XXI, vazuta din perspectiva unui bulgar de o suta de ani. Scriitorul mizeaza pe suflul epic exceptional si pe o combinatie de profetie si utopie, experimente si fantezie epopeica. L-a surprins si pe Salman Rushdie, care-i admira imaginatia prodigioasa. Romanul urmeaza sa apara la noi în cursul primaverii la Editura Leda.
Markus Zusak este un tânar autor australian, care devine celebru cu romanul „Book Thief“ aparut în 2005 („Hoata de carti“ va fi publicata la noi la Editura Rao): una dintre cartile rare ce se adreseaza copiilor si adolescentilor de toate vârstele, cu mesaj tulburator si cu foarte multe inovatii, desene împânzesc paginile iar narator este Moartea însasi.
Actiunea romanului se petrece în Germania nazista: o fetita evreica, Liesel Meminger, îsi pierde familia si este adoptata de o familie de nemti, în casa lor afla ce este prietenia si omenia, aici învata sa citeasca si ajunge hoata de carti. Fiecare carte dintr-o duzina ajunge la ea printr-o patanie si o ajuta sa cunoasca oamenii, sa vada altfel lumea. Liesel are trei întâlniri cu Moartea, experiente cruciale în viata ei, pentru ca îi pierde pe rând pe toti cei dragi.
Întoarcerea la romanul social
Editura Leda va publica trei scriitori de limba engleza (un englez, un irlandez si-un new-yorkez!), cu multe trasaturi comune: nascuti în 1964/ 1965, reinventeaza romanul social, revin la marile modele din secolul al XIX-lea (Dickens, Zola, Tolstoi), sunt creatorii unui univers inconfundabil si ai unor personaje memorabile, ambitioneaza sa faca monografia epica a unui tinut – Sheffield, a unui oras – Belfast sau Londra, a unui cartier sau zona – Brooklyn ori Manhattan.
Philip Hensher se bucura de recunoastere oficiala, pe care ultimul sau roman „Îngaduinta Nordului“ aparut în 2008, o confirma din plin. Roman solid, de o mie de pagini aproape, cuprinde doua decenii din istoria Angliei, „decupând“ evolutia a doua familii de vecini, prinsi în schimbarile prin care trece tara. Atentia la detalii din viata cotidiana, schimbari lente sau precipitate ce marcheaza o generatie fac din carte o naratiune atotcuprinzatoare, ducând în secolul XXI traditia marelui roman englez.
Robert McLiam Wilson evoca în „Eureka street“ Irlanda de Nord si o lume saturata de violenta, de multiple si statornice feluri de ura. Autorul construieste geografia orasului Belfast, cu ziduri zgâriate de misterioase graffiti, pe care evolueaza prietenia între doi tineri, unul catolic si altul protestant, tovarasi de bautura si drumuri. Nu lipsesc povestile de dragoste, nici episoadele înspaimântatoare ale exploziilor de bombe, nici portrete acide ale unor personaje, în care se recunosc un laureat Nobel sau un lider nationalist.
Jonathan Lethem s-a impus ca un soi de copil minune al prozei SF, evoluând apoi spre formule narative diverse. Romanul „Orfani în Brooklyn“ este o comedie neagra, debordând de umor si de fantezie, cu un personaj ciudat, Lionel Essrog, amestecat, cu prietenii sai, în dubioasele afaceri ale unei agentii, suferind de o boala rara – sindromul Tourette, cu tulburari obsesiv compulsive ce se manifesta prin eruptii verbale. Autorul îsi releva o forta expresiva a limbajului iesita din comun, reclamând o traducere de mare finete.
Reper si bestseller
În 2011 editurile promit publicarea unor carti-reper în alte literaturi, ce abia acum vor fi traduse: „Autobiografia lui Alice B. Toklas“ de Gertrude Stein (Editura Humanitas), „Huzur“ de Ahmet Hamdi Tanpinar (Editura Vivaldi). Si fiecare are un soi de poveste: toti marii creatori de secol XX (pictori, poeti, romancieri) au trecut prin atelierul lui Gertrude Stein, toposul Istanbulului facut azi celebru de Orhan Pamuk se naste datorita lui Tanpinar, de la care începe romanul modern al literaturii turce.
Dar n-as vrea sa uit si romanele de succes, care fac deliciul vacantelor si al timpului tihnit – ele cuceresc publicul larg si maresc împaratia cititorilor: „Trandafiri“ de Leila Meacham (Editura Litera) aminteste de atmosfera Sudului din „Pe aripile vântului“, iar „Pictând-o pe Mona Lisa“ de Jeanne Kalogridis (Editura Humanitas Fiction) imagineaza biografia femeii imortalizate de Leonardo Da Vinci si nasterea tabloului înconjurat de cele mai numeroase mistere si ipoteze din toata pictura lumii.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper