Regele Carol I


Carol I a fost intemeietorul Statului roman modern, asa cum 10 Mai este ziua de nastere a Statului european independent si suveran, cu numele de Romania. Regele Carol a fost deschizator de drumuri, vizionar si un om de actiune. El a infaptuit in Romania timp de 48 de ani una dintre cele mai durabile dezvoltari din istoria noastra, fondand institutii vitale, dand contur identitatii noastre si statornicind securitatea nationala.

Evaluarea domniei lui Carol I se poate face mai simplu: daca luam criteriile de baza ale Uniunii Europene si NATO vom vedea ca, in ciuda limitarilor vremii, Carol apare surprinzator de european: fondator de institutii de baza ale Statului, promotor al profesionalismului in politica, societate si economie, strateg si reformator al Fortelor armate, incurajator al puterii soft (cultura, politica externa, traditii, specific national), voce europeana prin excelenta, puterea exemplului personal, creator de proiecte civice, intaritor al suveranitatii in paralel cu adaptarea la jocul regional, participant cu trupe la aliante militare continentale.
Familia Regala duce mai departe legamantul european, democratic si constitutional al lui Carol I, imbinand rolul hotarator al Statului si reprezentarii natiunii, al traditiilor si al culturii noastre cu binefacerile deschiderilor democratice, ale globalizarii, ale inrudirii europene, informatiei si atotputerniciei initiativei individuale.
Puterea unei societati nu sta doar in politica, destinul unei natiuni nu este scris doar de conducatorii ei, iar devenirea societatii nu este creionata doar de mintile care-o ilumineaza. Asa se explica de ce Biblioteca Fundatiei Carol I continua sa existe dupa mai bine de nouazeci de ani si este tot atat de frumoasa precum in prima zi. Fiindca Memoria, precum si aportul direct al societatii profunde sunt esentiale in orice epoca.
Biblioteca nu este doar o ctitorie, ci si un simbol al Casei Regale. In momentul in care romanii au inteles ca patriotismul se masoara in infrastructura, ca rolul de model este tot atat de necesar ca si parlamentarismul, ca puterea exemplului personal este tot atat de valoroasa ca si prosperitatea, cand au simtit pe pielea lor ca legitimitatea data de voturi nu inlocuieste mandria, cand au intuit ca inteligenta societatii civile nu tine loc de generozitate si ca abilitatea politica nu poate suplini loialitatea, atunci romanii au inceput sa reconstruiasca peretii arsi de rusine ai Bibliotecii lui Carol I, pe care l-au declarat in anul 2006 al doilea mare roman al tuturor timpurilor. Tot ei, romanii de astazi, uneori in dezacord cu propria elita, au cerut in numar de aproape jumatate de milion asezarea statuii Regelui lor la locul ei.
Este suficient sa te uiti la statuia Regelui Carol I si la Biblioteca sa, asa cum arata ele in decembrie 2010, ca sa intelegi ca se poate construi o Romanie curata, dar prospera, delicata, dar bine dotata institutional, pasnica, dar energica, eleganta, dar pragmatica, frumoasa, dar puternica. Pentru aceasta nu este nevoie de prea mult. Este suficient daca, de maine, incepem cu gesturi simple: cerem politicienilor cu raspunderi administrative sa-si faca treaba lor, si nu pe a altora; respectam institutia pentru care lucram si nu o folosim ca pe un obiect la cheremul nostru; ne gandim de doua ori inainte de a deschide gura; acceptam evidenta atunci cand gresim; ne scoatem din minte eroarea ca valoarea politicienilor sta in infrangerea adversarilor si consolidarea, prin manevre, a puterii dobandite; intelegem ca valoarea politicienilor sta in forta lor de a produce dezvoltare; le cerem sa-si tina, macar atunci cand sunt la putere, cuvantul dat. Toate acestea se pot numi discret, dar ferm, instinctul binelui national.
Carol I a inteles ca peretii bibliotecii lui nu sunt bucati de mortar, ci bucati de geopolitica. Acelasi lucru l-au inteles si cei care au incendiat-o in 1989. Astazi, biblioteca tine loc de Memorie statala, inspira respect si daruieste mandrie. Ridicarea statuii Regelui Carol I pe locul ei nu este o intamplare, o abilitate politica ori o manevra monarhica, ci mirabila circumstanta istorica in care regalitatea are sansa de a fi utila din nou. Familia Regelui Carol I este o institutie istorica de esenta statala capabila, precum fondatorul ei, sa gaseasca astazi si maine modalitati noi, flexibile, motivate si potrivite de a fi utila.
Poate ca, daca s-ar fi nascut cu cincizeci de ani mai tarziu si ar fi fost ales in alta tara, Carol I ar fi fost un om de Stat tot atat de apreciat ca Wilson sau Adenauer. Iar daca nu ar fi purtat coroana, ar fi fost un mare om politic, pur si simplu.
Povestea acestui modern sef de Stat este contemporana, fiindca ea se bazeaza pe meritul personal. Din acest motiv, indemn pe tinerii din Romania sa tina minte ziua de 10 mai 1866, 1877 si 1881. Aceasta sarbatoare, legitima fiindca reprezinta ziua de nastere a Statului modern roman, este potrivita generatiei tinere fiindca, situata in primavara, este intruchiparea unui nou inceput european.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper