Iconografia Victoriei pe glob

Un articol de Teodora Olteanu

Difuziunea modelelor metropolitane in provinciile Imperiului Roman.

Imaginile zeitei Victoria pe glob constituie, atat in sculptura cat si in reprezentari minore, unul dintre cele mai populare motive ale artei romane. Acest tip iconografic a cunoscut o difuziune foarte ampla in tot Imperiul, atat in provinciile militarizate, cum este cazul Daciei, cat si in nucleele urbane din provinciile pacifice.

In multe monumente de piatra, Victoria apare reprezentata pe glob, insa majoritatea reproducerilor acestui tip iconografic sunt mici bronzuri, de o calitate artistica minora, probabil statuete care decorau larariile domestice. Analizand impreuna toate aceste obiecte de arta, ele pot oferi o varietate de conotatii posibile pentru imaginea Victoriei in arta romana si relatia dintre arta metropolitana si cea provinciala. In plus, faptul ca multe dintre aceste obiecte apartin unor persoane private de la periferia provinciala ne ajuta sa intelegem atat procesul de receptie cat si cel de propagare a idealurilor romane in legatura cu misiunea lor imperiala.
Difuziunea prototipului
Cel mai reprezentativ monument roman dedicat zeitei Victoria este statuia acesteia de la Curia Iulia. Veneratia zeitei victoriei romane a ajuns la un punct culminant in anul 29 i. Hr., cand Octavianus i-a consacrat in edificiul Senatului Roman o splendida statuie adusa din Tarent 1 si care, asa cum afirma Zanker 2, se identifica cu zeita victoriei sale personale. Este vorba despre statuia pe care regele Epirului Pyrrhus a adus-o aici pentru a comemora triumful asupra romanilor de la Heraclea din anul 280 i.Hr 3. Statuia a fost asezata in sala de sesiuni, pe un postament inalt, pentru a putea „prezida“ viitoarele reuniuni ale Senatului.

Cat despre imaginea reala a Victoriei de la Curia Senatului, numeroase ipoteze au fost luate in consideratie. Statuia, descrisa de autorii antici ca fiind aurita, reprezenta imaginea frontala a zeitei inaripate, desculta, imbracata cu un peplos lung, in picioare deasupra globului. Modelele posterioare o arata cu coroana de laur in mana dreapta extinsa, prin urmare s-a propus, in general, ca prototipul original avea aceeasi pozitie, in timp ce in mana stanga sustinea ramura de palmier.

S-a estimat ca inaltimea sa originala era de 7-8 m. Cert este ca izvoarele antice amintesc de o statuie de dimensiuni considerabile. Mica statueta de bronz descoperita la Pompei si aflata in custodia Muzeului National din Napoli4, de doar 50 cm inaltime, poate fi o copie a faimoasei sculpturi (Fig.8). In Tarent5 , locul de provenienta al prototipului original, s-a descoperit alta statuie a Victoriei, din teracota, foarte asemanatoare anterioarei.

Intre modelele italice ce reprezinta zeita victoriei pe glob, putem aminti statueta de la Calvatone, ce constituie, din punct de vedere icnonografic, una dintre cele mai impresionante reprezentari ale Victoriei pe glob. Ceea ce este interesant si inedit la aceasta piesa este blana de leu (sau de urs 6) pe care zeita o poarta pe umeri, deasupra vesmintelor. In definitiv, avem de-a face cu exemple ale acestui tip iconografic intalnite in imprejurimile Romei, probabil copii directe ale prototipului original.

Putem presupune ca artistii de epoca imperiala din Roma, inainte de a-si planui operele de arta, aveau acces la o adevarata enciclopedie artistica: statui, reliefuri, picturi, ca referinte de o calitate artistica elevata. Cat despre artistii provinciali, ce modele aveau oare? Existau intr-adevar asa-numite „caiete de modele“ care circulau printre acestia in epoca imperiala, asa cum se va intampla mai tarziu? Sau erau dotati cu o excelenta momorie figurativa care le permitea sa reproduca cu usurinta un repertoriu de forme deja cunoscute?

Cum putea cunoaste un artist care isi desfasura activitatea la mii de kilometri distanta de Roma, care era aspectul Victoriei de la Curia Iulia? Pe langa anumite obiecte de mici dimensiuni (monedele, opaite, geme) ce puteau fi utilizate ca vectori de difuziune ale acestor modele iconografice in provincii, ne putem gandi si la posibilitatea in care ideile veneau din partea patronului, a celui care comanda realizarea un anumit obiect. Persoanele de inalt rang ce vizitau Roma se intorceau probabil cu imaginea obiectului care i-a impresionat in minte, sau cu o schita facuta pe o tablita de ceara sau lem, dupa care o comandau artistului local.

E foarte posibil ca imaginile de cult utilizate in mod repetat pe reversurile monedelor de mare circulatie in tot Imperiul sa reprezinte copii ale unor picturi faimoase, sau, de cele mai multe ori, copii ale obiectelor de cult situate in templele cele mai populare si care dominau, intr-o oarecare masura, tipurile iconografice religioase ale epocii.

Victoria de la Curia Iulia este un model iconografic destul de simplu, cu putine detalii si usor de reprodus. Mai dificil ar fi, de exemplu, tipul Victoriei scriind pe un scut, asa cum apare in multe dintre monumentele imperiale din Roma 7 si provincii.

Din punct de vedere iconografic, putem considera aceste obiecte pe care urmeaza sa le analizam ca un exemplu de receptie partiala si selectiva a unui prototip imperial. In Britannia, Dacia, Germania, Gallia, sau Hispania, ca si la Roma, aceste opere de arta raspund unui model anterior, adaptat.

Cand realizau un monument sau o statuie a Victoriei dupa modelul de la Curia Iulia, artistii din Roma se gandeau cu siguranta la Victoria lui Augustus. Provincialii, erau oare ei constienti de ceea ce reprezenta aceasta figura? E o manifestare a cultului imperial8  sau exaltarea unei simple abstractii? Alta problema ar fi felul in care s-a realizat difuziunea imaginii acestei zeite in provinciile romane unde publicul nu era acelasi ca la Roma si unde mesajul pe care aceasta l-ar putea transmite nu era primit de aceeasi forma. Chiar daca avem de-a face cu copii ale originalului, particularitatea artistica si alegerea personala a fiecarui autor poate influenta rezultatul final. Aceasta constatare reprezinta punctul de plecare al acestui articol.

Pe langa statuetele de o indiscutabila valoare artistica precum Victoria din Tarent sau Victoria din Brescia, observam cazuri in care sculptura este realizata cu mai putina fidelitate. De multe ori intalnim versiuni ale aceluiasi model printr-o simpla modificare a contextului, cu anumite detalii adaugate sau cu o maniera diferita de realizare a atributelor. Din bogatul repertoriu provincial de reprezentari ale zeitei Victoria pe glob, vom aminti doar cateva dintre ele pe care le consideram reprezentative.
Reprezentari provinciale
Tipul Victoriei pe glob este foarte comun intre reprezentarile provinciale in bronz. Din Alcobaça9 (Lusitania) provine o statueta de bronz ce reprezinta o mica Victorie pe glob, fara vesminte si cu aripi foarte scurte. In mana stanga tine o ramura de palmier iar in dreapta, ridicata, coroana de laur. Modul de executare, destul de sarac, reprezentarea formala a zeitei (fara vesminte, cu penele aripilor usor incise, bratele groase si trasaturile faciale neobisnuite) ne aduc in fata unei reprezentari artistice simpliste, cu siguranta de provenienta locala. Modul de realizare a aripilor, foarte schematic, aminteste de o alta statueta, foarte asemanatoare acesteia, insa de o mai buna calitate artistica, din provincia Germania Inferior si aflata la Muzeul din Bonn10. Aceasta din urma infatiseaza o Victorie inaripata, in pozitie statica pe glob, cu ramura de palmier si coroana, purtand un chiton lung.
Provinciile danubiene, in special Dacia, au pastrat numeroase exemple de acest tip. Amintim statueta din bronz aurit descoperita la Racari11 (Dacia Malvensis), cu o inaltime de 8,7 cm, reprezentand-o pe zeita victoriei imbracata cu un peplos strans deasupra taliei si cu parul intr-un krobylos. Aripa stanga nu se conserva, iar cea dreapta este realizata in pozitie deschisa. Cu mana drepta sustine coroana, in timp ce in stanga, lipita de corp, tine ramura de palmier (Fig.2). Interesanta este pozitia incorecta in care este redat bratul drept, complet extins inspre lateral. Probabil artistul a avut ca model o reprezentare a Victoriei in relief si nu a inteles pozitia frontala in care aceasta era reprezentata.

Cu toate ca tipologia Victoriei scriind pe scut este foarte comuna in iconografia britanica, tipul Victoriei de la Curia Iulia cunoaste deasemenea numeroase reprezentari. Intr-o reprezentare descoperita in Lanchester12 (Fig. 7) doua Victorii flancheaza si sustin in acelasi timp o mare coroana ce contine inscriptia: leg(io) XX Valeria Victrix fec(it). Pentru a respecta simetria compozitiei, autorul acesteia si-a luat libertatea de a modifica pozitia naturala a atributelor in cazul figurii din partea stanga: coroana in mana stanga, ramura de palmier in dreapta, in timp ce figura din dreapta este reprezentata in conformitate cu modelul oficial.

In alte reprezentari ale zeitei, cum este cazul reliefului din Brougham13, cele doua figuri divine sustin fiecare ramura de palmier si coroana. Foarte curios este faptul ca sculptorul nu a reprezentat figura din stanga dupa canoanele simetriei, asa cum am vazut in exemplul precedent, ci, respectand pozitia naturala a atributelor, a modificat lejer pozitia corporala a zeitei.

Deasemenea, cu coroana in mana stanga o vedem reprezentata intr-un relief de piatra din Celeia14  (Noricum) unde sculptorul a schimbat in mod deliberat ordinea originala a atributelor (Fig. 5).

Intr-un alt exemplu, descoperit in Chatelet15  (Gallia Belgia), azi disparut, o vedem in asociatie cu alti trei zei: Hercules, luptand cu leul din Nemea, Dea Copia, zeita bogatiei, si zeul Midas sau Cernunos. Zeita Victoria, palmaris dea, este reprezentata in pozitie frontala, in picioare pe glob. In mana stanga are ramura de palmier, iar cu mana dreapta sustine coroana deasupra capului. Zeita poata un chiton lung si un himation incrucisat la nivelul pieptului, care lasa descoperit un san. Aripile, ce se intrevad pe deasupra umerilor, sunt neobisnuit de mici. La fel de neobisnuit este si gestul pe care il face cu coroana, pe care pare ca o asseaza deasupra capului.

Printre numeroasele monumente funerare cu reprezentari ale Victoriei din tot Imperiul roman, am ales, in conformitate cu tipologia analizata, doar un singur exemplu, un sarcofag realizat in plumb si descoperit la Toulon16 (Telo Martius, Gallia Narnonensis), de mici dimensiuni (42 x 26 cm). Decoratia este impartita in doua campuri incadrate in arcuri sustinute de coloane in centrul carora sunt reprezentate doua Victorii identice, cu coroana in stanga si ramura de palmier in mana dreapta (Fig. 4).
Imaginea zeitei se repeta atat in decoratia ceramicii romane terra sigillata de provenienta hispana sau galica, cat si in repertoriul decorativ al opaitelor. Aici amintim doar un singur exemplu, un opait descoperit intr-un mormant de incineratie de secol II-III d.Hr. de Paúl17  (Tavira, Lusitania) si expus la Muzeul Etnologic al Portugaliei (Fig. 3). Discul opaitului este decorat cu imaginea inaripata a zeitei in miscare spre stanga, ce poarta o tunica, cu coroana in dreapta si ramura de palmier in stanga.

In ceea ce priveste decoratia gemelor, figura Victoriei este foarte numeroasa in majoritatea provinciilor Imperiului. Reprezentative sunt doua geme din Cirencester18 (Britannia) si, respectiv, Boistray19 (Gallia Lugdunensis), cu imaginea Victoriei pe glob, din profil, cu coroana in mana si ramura de palmier sprijinita pe umar. Cea de-a doua a fost descoperita intr-un tezaur acuns la jumatatea secolului III d.Hr. (Fig. 6).

Pe de alta parte, in arta domestica simbologia Victoriei are un loc important. Ea a reprezentat, cu siguranta, o tematica foarte comuna in pictura murala si pe mozaicurile epocii imperiale, probabil doar ca element decorativ, fara continut reliegios. Unul dintre putinele exemple conservate pana azi este un mozaic descoperit in Merida (Emerita Augusta, Lusitania) care decora pavimentul unui tricliniu dintr-o domus urbana (Fig. 1), expus in Muzeul Arheologic din Merida, Spania. Cele patru Victorii reprezentate aici poarta atributele specifice, insa cu o alta conotatie: ramura de palmier si coroana sunt simboluri ale triumfului si a castigatorilor in competitii.

In ciuda reprezentarii sale frecvente in arta decorativa romana, figura Victoriei pe glob mentine anumite conotatii cu prototipul original. Toate aceste piese provinciale analizate aici au avut ca model statuia Victoriei din Curia imperiala, aflata in stransa relatie cu imparatul si cultul sau. Cu toate acestea, exista numeroase reprezentari in productii minore din provincii (mici bronzuri, intre 7 si 10 cm inaltime, de o slaba calitate artistica), expuse probabil in larariile domestice, ceea ce dovedeste popularitatea pe care acest cult a atins-o in epoca imperiala. Reprezentarile pe obiecte functionale (ceramica, opaite) sau decorative (aplice, geme) confirma puternica legatura dintre tipul Victoriei de la Curia Iulia cu sfera privata.

Analizand toate aceste materiale de diferita facturã – bronz, piatra, plumb, ceramica, geme – putem ajunge la concluzia ca tipul Victoriei pe glob, reproducere a modelului de la Curia Iulia, nu s-a limitat la un material sau la un monument specific. Tinand cont de locul sa de provenienta, putem deduce faptul ca unele dintre aceste reprezentari figurative ale Victoriei (obiecte de cult sau ex-voto-uri) se pot pune in relatie cu un cult organizat, cel oficial sau militar, chiar daca nu toate au fost descoperite in ambiente militare.

Cat despre contextele concrete de provenienta ale pieselor studiate aici, putine au fost gasite in situ: relieful de la Chantenay provine dintr-un context domestic, o casa galo-romana, iar opaitul din Paúl a fost gasit intr-un context funerar. In ceea ce priveste provincia Britannia, obiectele cu reprezentari ale Victoriei provin din contexte militare. In cazul placii votive din Risingham, de exemplu, textul inscriptiei verifica acest lucru: dedicatia vine din partea cohortei IIII Gallorum Equitata si se adreseaza Numinibus Augustorum. Celelalte exemple britanice provin din centrele militare din vecinatatea zidului lui Hadrian: Castlesteads si Corbridge.

In ceea ce priveste cronologia acestor materiale analizate aici, majoritatea sunt produse ale secolelor I-III d.Hr.
In definitiv, tipul Victoriei de la Curia Iulia este in mod incontestabil cel mai raspandit dintre tipurile iconografice cunoscute ale zeitei in tot Imperiul, cu precadere in reprezentarile toreutice. Majoritatea sunt obiecte de slaba calitate artistica, dimensiuni reduse si cu mici diferente si variatii de factura locala. Figura zeitei pe glob, asa cum apare in Curia lui Augustus, pare sa fi generat un simbol de caracter pur decorativ sau ca produs al unei difuziuni ample, superficiale si populare.

Note:

1 Cagnat y Chapot, 1916-1917, p. 464.
2 Zanker, 1992, p.104.
3 Pohlsander, 1969, p. 589.
4 LIMC VI, 1, p. 882, nr. 384. Datata in secolul I i.Hr.
5 LIMC VI, 1, p. 882, nr. 383. Datata in prima jumatate a secolului II i.Hr.
6 Hölscher, 1967, p. 36.
7 Columna Traiana, Columna lui Marcus Aurelius sau Arcul lui Constantin.
8 E. Simon (1990: 247) sustine ca anumite figurine din bronz din
larariile domestice pot fi considerate ex-voto-uri ale cultului imperial.
9 Vasconcelos, 1913, p. 271.
10 Menzel, 1986, p. 90.
11 Teposu-Marinescu – Pop, 2000, p. 107.
12 Collinghood – Wright, 1965, nr. 1093.
13 Collinghood – Wright, 1965, nr. 783.
14 Kolsek, 1993, nr. 86.
15 Espérandieu, 1915, p. 119.
16 Benoit, 1960, p. 311.
17 Nolen, 2002, p. 505, fig. 198.
18 Henig – MacGregor, 2004, p. 61.
19 Guiraud, 1988, p. 102.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper