11 septembrie 2001: declansarea razboiului mondial impotriva Occidentului?

Un articol de Cristian BARNA

Un procent important al lumii musulmane, care se confrunta cu spectrul saraciei si cu lipsa de speranta intr-o viata mai buna, isi gaseste consolarea si alinarea in moscheile fundamentaliste, unde adopta versiuni simplificate, motivate politic ale Islamului. Multi dintre musulmanii care nu intrevad nici un mijloc de a schimba prezentul se intorc inspre „trecutul glorios“ pentru a atinge un „viitor glorios“. Acesti musulmani imbratiseaza, in cadrul unor societati islamice vulnerabile, un sistem ideologic puternic, care le ofera „solutii“ problemelor sociale si care pune in prim plan comunitatea (umma), conferindu-le demnitate si recunoastere in fata acestor provocari.
Dat fiind acest lucru, doctrina fundametalist islamica actioneaza ca un agent colectiv ale carui tendinte inspre actiuni violente si inspre traditionalism pun factorul religios intr-o pozitie de inamic intransigent al pluralismului, al globalizarii, constituindu-se intr-un oponent sfidator al civilizatiei occidentale.
Renasterea islamica a dat musulmanilor o incredere reinnoita in caracterul distinctiv si in valoarea civilizatiei lor, in raport cu civilizatia si valorile occidentale. Eforturile Occidentului de universalizare a valorilor si institutiilor sale, de mentinere a superioritatii economice si militare, interventia in conflictele din lumea musulmana a generat un imens resentiment printre musulmani. Acest tip de interactiune intre musulmani si occidentali a conferit un nou sens identitatii islamice, amestecul Occidentului in lumea musulmana exacerband tensiunile generate de incalcarea drepturilor membrilor unei civilizatii (musulmane) intr-o tara dominata de membrii celeilalte civilizatii (occidentale). 1
In conditiile in care „victoria“ este de partea Occidentului, lumea musulmana incearca sa-si apere identitatea, inclusiv prin recurgerea la terorism: „Occidentul considera ca terorismul a inlocuit paradigma bipolaritatii Est-Vest si vorbeste despre un conflict al civilizatiilor“. 2
In acest sens, Edward Said considera ca „despre nici o alta religie sau civilizatie nu se afirma atat de categoric, in cancelariile occidentale, ca reprezinta o amenintare la adresa Occidentului ca despre Islam“.  3
Ce-i drept, desi dupa atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, teza lui Huntington referitoare la ciocnirea civilizatiilor era o prezenta sumbra la nivelul politicii externe a SUA, strategii americani au facut eforturi supraomenesti sa se distanteze de aceasta teza prim promovarea sloganului: „Nu este un razboi cu Islamul, ci cu terorismul!“ 4
In acest sens este de mentionat si opinia invatatilor musulmani, conform carora intelegerea cauzelor terorismului trebuie sa depaseasca cadrul limitativ al scolii de gandire occidentale. „Avocatii“ Islamului incearca sa demonstreze faptul ca internationalizarea terorismului de sorginte fundamentalist islamica nu are doar o baza religioasa, ci si una economica.
Astfel, musulmanii vad in globalizare principalul vinovat pentru inapoierea economica a statelor musulmane. Potrivit lui Ali Laïdi, globalizarea nu a provocat socul civilizatiilor, ci pe cel al marilor puteri. In aceasta infruntare economica, politica, militara si chiar culturala, lumea musulmana este cel mai mare perdant. Pentru ca nu exista o super-putere musulmana!
Consecintele acestei stari de fapt asupra lumii musulmane ii incita pe teroristi. Acestia urmaresc mai putin sa cucereasca lumea (cu exceptia catorva ultra-radicali) si s-o transforme intr-un califat islamic, cat sa inlature influenta occidentala din heartland-ul musulman. Pentru ca musulmanii nu pot ramane indiferenti la faptul ca lumea lor se clatina sub presiunea economica, politica si socio-culturala a Occidentului.
In prezent, avand resurse strategice de hidrocarburi dar nu si know-how, statele musulmane din Orientul mijlociu formeaza o civilizatie non-istorica, in sens engelsian. Obligate sa se integreze din punct de vedere economic, popoarele se dezintegreaza din punct de vedere cultural. Rezultatul: grupuri de rezistenta carecauta si-si gasesc in Islam forta de a se opune. 5
Paul Kennedy sublinia, inca in 1994, ca „atitudinea agresiva si bataioasa a lumii arabe impotriva actualei ordini mondiale se explica prin spaima cronica de a fi absorbiti de Occident“. 6
Graham Fuller descrie reactia fundamentalista fata de modernitatea si progresul tehnologic contemporan, ca fiind principala sursa a suferintei si frustrarii civilizatiei islamice, aflate intr-un declin dramatic, din pozitia de civilizatie conducatoare a lumii, timp de o mie de ani, intr-o civilizatie marginalizata, inapoiata din punct de vedere tehnologic si neputincioasa fata de provocarile expansioniste ale civilizatiei occidentale. 7
11 septembrie 2001 a marcat doar aparitia Islamului in prim-plan. Ce cred musulmanii? Cine este Osama bin Laden? Ce este Jihad-ul? Cine sunt acesti musulmani care comit astfel de actiuni? De ce ne urasc?
Cum spuneam, a existat tentatia de a califica aceste atacuri teroriste ca facand parte dintr-o „ciocnire a civilizatiilor“ occidentale si islamice. Atunci, nefastul 11 septembrie 2001 a reprezentat un asalt asupra simbolurilor civilizatiei occidentale si o provocare la adresa Occidentului hegemonic, in speranta revigorarii si legitimarii religiei islamice. 8
Mai ales ca experienta umilitoare a colonialismului occidental face ca doctrina fundamentalista sa fie imbratisata de musulmani. In plus, nu este musulman care sa nu considere ca nici un despot sau dictator din lumea musulmana nu ar ramane la putere nici macar o zi fara sprijinul Occidentului. 9
Ulterior momentului 11 spetmebrie 2001 si declansarii razboiului impotriva terorismului in Afganistan si Irak, ceea ce a starnit ingrijorarea Occidentului a fost unitatea in radicalizare a lumii islamice. In acest context care a indus lumii musulmane ideea ca se afla sub asediul Occidentului, ideologia fundamentalist islamica a generat cea mai ampla miscare internationala, a carui scop declarat este sa se opuna globalizarii valorilor promovate de Occident.  10

Note:
1) Huntington, Samuel: The Clash of Civilization, Simon and Schuster, New York, 1996
2) Laïdi, Ali: Efectul de bumerang, Editura House of Guides, Bucuresti, 2007.
3) Said, Edward W: Covering Islam: How the Media and The Experts Determine How We See the Rest of the World, 1981.
4) ***Cotidianul, 13 Februarie 2006.
5) Laïdi, op.cit.II
6) Kennedy, Paul: Preparer le XX siecle, Paris, 1994.
7) Fuller, Graham: The Future of Political Islam, Palgrave Macmillan, 2003.
8) El Fadl, Khaled Abou: Islam and the Theology of Power, Middle East Report 221, Winter 2001, www.merip.org
9) Rieger, Abu Bakr: Islam and modern politics. The political consequences of terrorism are especially devastating for the Islamic community – but also for non-Muslims, www.muslim-lawyers.net/news
10) Ezzati, Ezzatollah: Geopolitica secolului XXI, Editura TopForm, Bucuresti, 2009

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper