Sub soarele lui Miró

Un articol de ANGELA MARTIN

Pe la sfârsitul lui iulie, citeam în editia electronica a cotidianului spaniol „El País“ ca în Ciutat Vella, districtul 1 din Barcelona, un grup de cetateni a avut initiativa de a inscriptiona tricouri si de a le pune în vânzare la pretul de 5 euro. Bine, bine –  veti spune –, dar nu e nimic extraordinar în aceasta întreprindere: micul comert cu suveniruri functioneaza dupa aceleasi principii si cu aceleasi beneficii cam peste tot în lume. Da,  aveti dreptate. Numai ca aici, interesul „comerciantilor“ a fost nu sa-i atraga pe turisti, ci sa-i alunge. Vânzatorii si purtatorii tricourilor inscriptionate cu invitatia  „Tourist go home“  s-au dovedit a fi câtiva localnici care apelasera la aceasta forma de protest contra „masificarii“ turistice în districtul lor, ca urmare a cresterii exagerate a numarului de hoteluri si cladiri cu apartamente de închiriat. Satui de atâtia turisti, si lasând deoparte orgoliul catalan, ei au socotit ca mai important  decât orice este sa-si apere dreptul la liniste. Întâmplarea însa s-a petrecut  în contextul în care consilierul Josep Huguet îsi prezenta raportul în fata guvernului catalan, si anunta (cu acelasi orgoliu)  ca, în ciuda crizei economice, în primul trimestru al acestui an Cataluna a primit cca 6 milioane de vizitatori, devenind astfel destinatia preferata a turistilor straini în Spania. În aceasta situatie, nu stiu ce efect va fi avut sau va avea  respectiva actiune de strada asupra imobiliarilor si turistilor îndragostiti – fiecare în felul sau – de  frumosul district barcelonez, cert este însa ca, din punctul nostru de vedere, al românilor, care trecem prin cu totul alte necazuri cu turismul, episodul pare neverosimil. Si, totusi, cât de bucurosi am fi daca ar veni în România macar atâtia turisti câti au fost trimisi acasa din districtul Ciutat Vella de cei câtiva protestatari! Întrebarea este, însa, ar veni?
Dar mai bine sa nu  vorbim despre necazurile noastre, caci ar însemna sa nu mai terminam. Sa ne întoarcem în Spania, unde, în 4  august, presa anunta ca Michelle Obama, prima doamna a Americii, si Sasha, mezina familiei prezidentiale, împreuna cu  un grup de prieteni, soseau la Málaga pentru a petrece o scurta vacanta „într-un complex hotelier de lux“ de lânga Marbella. Desi avea un caracter privat, vizita sotiei presedintelui Statelor Unite (care începea la o data atât de însemnata – pe 4 august, când Barack Obama îsi aniversa ziua de nastere la Chicago) – nu a trecut neobservata: nici pe Costa del Sol, nici pe mapamond. A fost pregatita cu emotie si  asteptata cu speranta de amfitrioni, ca o oportunitate „fantastica“ de impact promotional, necesar ca aerul, în acest moment, turismului spaniol. Caci, totusi, pâna si în Spania, care pâna nu demult a fost însasi întruchiparea succesului în domeniu, turismul este afectat de criza. Chiar daca cifrele, constant crescatoare în ultimii ani, vehiculate de spanioli în materie de turism ramân deocamdata – si în toate sensurile – destul de ridicate, o scadere a lor,  fie si pe o perioada limitata, ar  avea negresit asupra economiei tarii efecte nedorite. Statisticile spun ca, în 2009, Spania a primit aproximativ 52 de milioane de turisti straini. Pornind de la aceasta cifra îmbucuratoare, un comentator spaniol le sugera cititorilor sai sa faca urmatorul rationament: sa presupuna ca cifra aceasta va scadea, micsorându-se totodata pe masura numarul, dar si cuantumul bugetelor de vacanta, de la 800 de euro de persoana, asa cum au fost ele calculate estimativ, la valori putin mai mici. Vom întelege si noi imediat  ceea ce trebuiau sa înteleaga si repectivii cititori, si anume ca, atunci când vorbim despre profit sau pierdere în turism, în cazul Spaniei, vorbim despre sume uriase. Ca atare, pentru a combate recesiunea si disfunctiile în acest sector considerat  a fi motorul economiei nationale, Consiliul Spaniol al Turismului s-a grabit sa elaboreze o strategie  pentru deceniul 2010-2020,  contând, bineînteles, pe sprijinul declarat al guvernului  Zapatero.
Si iata, coincidenta sau nu, una, cel putin, dintre ratiunile vizitei primei  doamne a Statelor Unite  – fara legatura, desigur, cu comentariile cancaniere privitoare la programul de plaja  al grupului care o însotea –  pare sa fi fost manifestarea unui gest de încredere si de solidaritate fata de turismul spaniol. Mai precis,  fata de acel tip de turism, specific spaniol, care a jucat un rol determinant în dezvoltarea întregului sector: „turismul de soare si plaja“.  Cel care, de aproape doua decenii, confirma în chip fericit, simbolul discului solar al lui Miró si însusi brandul de tara al Spaniei.
Daca ne gândim apoi la masurile anticriza luate de guvernul spaniol, masuri pe care, la timpul lor, Barack Obama le calificase drept „dificile dar necesare“, cred ca am putea admite ipoteza ca vizita primei doamne a transmis si un semnal voalat, de sustinere a premierului José Luís Rodríguez Zapatero, din partea presedintelui american.
Urmând aceeasi logica, a politicului si a economicului, vizita pare a nu fi fost straina de o anumita preocupare extinsa pentru viitorul turismului mondial. Caci tot statisticile ne avertizeaza, de pilda, ca, desi numarul turistilor care vor circula anul acesta pe glob va fi (potrivit estimarilor HostelTUR) într-o usoara crestere, procentele nu vor fi împartite uniform: în Asia, cresterea va fi de 12%, în America, de 6%, pe câta vreme în Europa, în medie, de abia 0,3%, cu variatii în functie de regiuni. Or, ceea ce se doreste cel mai mult în actualul moment de criza, dincolo de dezvoltarea  pietelor turistice, este coordonarea acestora. Nu înainte, însa, de a fi asigurate anumite conditii de stabilitate..
În fine, evenimentul generat de prezenta  primei doamne Michelle Obama  în Spania a avut si consecinte de ordin financiar. Daca, fireste, evaluarile si previziunile agentiei Oak Power Comunicación se vor fi adeverit. Campania publicitara  – care urma sa implice 660 de posturi de televiziune, 2500 de ziare, 2100 editii on line, 900 posturi de radio etc., etc. avea sa raporteze – potrivit aceleiasi agentii – 800 de milioane de euro. „Everything Under the Sun!“, ca sa citez sloganul care serveste atât de bine brandul Spaniei.

Ce legatura au, însa, toate acestea cu România? Ei bine, toate acestea – evenimente, campanii publicitare, strategii, expertize, prognoze –, care tin de  preocuparile si de politica de actualitate, s-au petrecut în lume în timp ce la noi se purtau discutii aprinse despre brandul de tara. Care discutii – judecate din perspectiva contextului international – s-ar fi putut stinge cu un pahar cu apa. Îmi veti spune „sa nu exagerez, sa stau putin, sa n-o iau chiar asa, sa nu vin eu acum si sa compar România cu Spania sau cu alte tari…“ Într-un fel, va dau iarasi dreptate. Dar mai întâi as vrea sa va povestesc o alta întâmplare – de asta-data, de-a mea –, din aceeasi perioada a lunii august: era într-o sâmbata, stateam pe banca pe peronul garii din Sinaia, în asteptarea unui tren întârziat (întârziat de laBrasov!). Era îngrozitor de cald, calatorii îsi pierdusera rabdarea, la ghiseul de informatii, nimeni. O foaie A4, dezlipita pe jumatate de zid, si pe care cineva scrisese cândva cu o carioca albastra orarul unor trenuri, flutura fâsâind în bataia curentului. Un amarât de turist, si el în asteptarea unui tren care nu mai venea,  se împrietenise cu un batrân de etnie roma. Beau amândoi tuica din sticla batrânului. Din când în când, amuzat, turistul îl fotografia. Avea un aparat de profesionist. Iar batrânului îi placea sa pozeze. Tocmai atunci se nimerise sa iasa si o chelnerita sa dea de mâncare la câini. Cum care câini? Haita care îsi face veacul printre sinele de tren. (În jurul stâlpilor de pe peron, am observat, ca si alte dati,  ca  cineva le pusese boabe, hrana  artificiala). În holul garii, un panou anunta un proiect de reforma finantat de UE.  Era, cred, din alta realitate. Cu aceasta, pe care v-o descriu, se potrivea ca nuca-n perete. La fel cum se potriveste si sloganul „Explore the Carpathian Garden“.  N-ar fi fost mai cinstit un „Tourist go home“? Ba da,  ar fi fost, dar ne-au luat-o înainte catalanii….

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper