Maturitatea aduce stabilitate

Un articol de Daniel Sur

Imbatrânirea populatiei este un fenomen mondial. Tendinta de imbatrânire a populatiei are un profund impact asupra tuturor generatiilor si asupra celei mai mari parti din domeniile de activitate economica si sociala: piata muncii, protectia sociala, educatie, cultura, politica. Cu toate acestea, imbatrânirea populatiei are si efecte pozitive: poate aduce un viitor mai putin violent pentru multe societati sfâsiate de conflicte interne.

Fenomenul imbatrânirii este prezent, in mod deosebit, in Europa si Japonia. Se apreciaza ca Europa a atins deja un stadiu critic: dupa un secol de crestere demografica naturala, perspectiva pentru acest secol este, dimpotriva, un declin natural si o imbatrânire excesiva a populatiei. O mare parte dintre tarile Europei Orientale cunosc, deja, declinul demografic si numeroase tari Occidentale il vor cunoaste intr-un viitor apropiat. Aproape o treime dintre locuitorii tarilor din Uniunea Europeana vor avea vârsta de peste 65 de ani pâna in 2050, odata cu cresterea sperantei de viata si scaderea drastica a numarului de nasteri, fapt care va bulversa toate aspectele vietii europenilor.
Conform proiectiei demografice a ONU, diminuarea efectivului populatiei a atins Europa de Sud, va lovi Europa Occidentala dupa 2010 si Europa de Nord dupa 2030. Declinul va fi foarte marcant in Federatia Rusa, in Europa Orientala si meridionala si mai moderat in Europa Occidentala si septentrionala. Unele tari vor fi in avans sau in intârziere fata de unul sau altul dintre procesele demografice.
Conform previziunilor, chiar daca populatia tarilor in curs de dezvoltare este acum, inca, relativ tânara, multe dintre aceste tari vor cunoaste o imbatrânire fara precedent, ca urmare a scaderii puternice a fertilitatii si a unei rapide cresteri a longevitatii. Numeroase tari in curs de dezvoltare se gasesc in primele faze de adaptare la modificarile structurii de vârsta a populatiei. Dincolo de efectele negative ale acestui proces, generatoare de neliniste, exista si beneficii. Cel mai important: oamenii vor trai mai mult.
Un alt beneficiu, adesea trecut cu vederea, il reprezinta perspectiva unei lumi mai pasnice. Demografii au constatat ca natiunile in curs de dezvoltare unde tinerii cu vârste cuprinse intre 15 si 29 ani depasesc 40 la suta din totalul populatiei sunt mai predispuse la conflicte interne, inclusiv acte de terorism, decât tarile cu mai putini tineri. Cauza o reprezinta in mare masura rata ridicata a somajului in rândul tinerilor combinata cu exuberanta si vulnerabilitatea tinereasca.
„Cu cât ai mai multi tineri, cu atât ai mai multa violenta“, a declarat recent revistei Smithsonian Mark Haas, politolog la Duquesne University. Haas si-a petrecut ultimii ani studiind modul in care imbatrânirea populatiei in societatile marilor puteri mondiale va afecta securitatea SUA. Intre 1970 si 1999, spune el, 80 la suta din conflictele civile din lume au erupt in societatile unde ponderea tinerilor era substantiala. Astazi, aceste framântari sociale sunt grupate in Orientul Mijlociu si Africa sub-sahariana, inclusiv Arabia Saudita, Yemen, Nigeria, Uganda si Somalia.
Stabilitatea politica creste atunci când ponderea vârstei mijlocie creste. Demograful Richard Cincotta, cel care ofera consultanta pentru US National Intelligence Council, sustine aceasta teorie cu exemple din Asia: „violenta politica a scazut in partea de Vest a Asiei, unde vârsta medie a populatiei a crescut, in timp ce in Est, unde structura de vârsta este mult mai tinereasca, societatile ramân instabile politic.“ Cincotta. aminteste, de asemenea, o scadere a violentei politice in Japonia si Coreea de Sud, atât de zguduite de proteste studentesti in anii ’60 si ’70, si asta pentru ca procentul tinerilor a scazut sub 40 la suta. De asemenea, prin scaderea fertilitatii si, implicit, prin declinul populatiei tinere in sudul Indiei, grupurile de insurgenta maoista au parte de mai putina sustinere si sunt mai putin active in aceasta zona decât in regiunile din Nord si Est.
„Daca tinerii ar reprezenta singura sursa de violenta, inclusiv de terorism, ar fi o veste buna, pentru ca am putea controla ponderea tinerilor intr-o societate“, spune Haas. Totusi, vârsta nu reprezinta singura explicatie pentru violenta. Nici macar o populatie matura nu va putea controla nici câstigurile economice si nici scaderea uniforma a ratelor de fertilitate a diferitelor grupuri din cadrul unei societati. Conflictele brutale din fosta Iugoslavie, noteaza Cincotta si Haas, s-au purtat intre populatii relativ mature. In Pakistan si Irak, ponderea tinerilor nu va scadea sub 40 la suta pâna in 2023 si, respectiv, 2030. Afganistanul este un caz diferit. Populatia din aceasta tara beneficiaza de cea mai rapida crestere din lume, iar in prezent ponderea tinerilor cu vârstele cuprinse intre 15 la 29 de ani depaseste cu mult 50 la suta din totalul populatiei. ONU nu are nici un proiect prin care ponderea tinerilor sa scada sub 40 la suta pâna in 2050. „Piramida demografica din Afganistan este cu adevarat inspaimântatoare din punct de vedere al stabilitatii“, conchide Haas.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper